Va rugam asteptati... 
Informatii
Serviciul Adoptii
ultima modificare: 14/06/2010 08:26:28I.Istoricul serviciului:
Serviciul de Adoptie a fost infiintat conform Hotararii Consiliului Judetean
II.Descrierea activitatilor desfasurate si a metodologiilor de lucru utilizate:
Activitatea Serviciului Adoptii se desfasoara conform urmatoarelor norme legislative in vigoare:
- Legea 273/2004, privind regimul juridic al adoptiei;
- Hotararea nr.1435/2004 privind Normele Metodologice de aplicare a Legii;
- Ordinul nr.45/2004 pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind procedura adoptiei interne;
- Ordinul nr.136/2006 privind aprobarea metodologiei si a modelului si continutului unor formulare si documente utilizate in procedura de evaluare in vederea obtinerii atestatului de persoana/familie apta sa adopte.
- Decizia Curtii Constitutionale nr.369 din data de 20.03.2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 15, alin. 1, art. 35,alin .2 litera I si art. 63,alin 3 si 4 din Legea 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei;
-Ordonanta de Urgenta nr 102/03.09.2008 pentru modificarea si completarea Legii 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei.
- Hotararea nr. 329/31.03.2010 privind unele masuri de eficientizare a activitatilor in domeniul adoptiei.
Conform Legii 273/2004 si a Ordonantei 102 din data de 03.09.2008, care reglementeaza regimul juridic al adoptiei, aceasta este operatiunea juridica prin care se creaza legatura de filiatie intre adoptator si adoptat, precum si legaturile de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului.
Serviciul Adoptii urmareste cu precadere sa mediatizeze si sa identifice cat mai multe familii de adoptie, dand astfel posibilitatea unui mare numar de copii sa creasca si sa se dezvolte intr-un mediu familial.
Obiective:
- integrarea copilului intr-o familie permanenta;
- prevenirea institutionalizarii copilului;
- dezinstitutionalizarea.
Beneficiari:
• directi:
- copilul
- familia biologica
- familia de adoptie
• indirecti: - comunitatea
ACTIVITATI PRINCIPALE
Etapele adoptiei:Procesul de adoptie presupune parcurgerea etapelor privind identificarea, recrutarea, selectia, evaluarea familiilor potential adoptatoare, incredintarea in vederea adoptiei, incuviintarea adoptiei si monitorizarea post-adoptie.
1. Identificarea si recrutarea familiilor adoptatoare
Identificarea si recrutarea potentialelor familii/persoane adoptive reprezinta o activitate a centrului avand drept scop: familiarizarea publicului in legatura cu adoptia, sensibilizarea opiniei publice la problematica protectiei copilului si recrutarea potentialelor familii/persoane adoptive.
2.Fisa de consiliere a persoanei/familiei potential adoptatoare
La prima intalnire dintre persoana/familia solicitanta si specialistii din cadrul centrului, profesionistul care inregistreaza fisa, realizeaza o informare administrativa preliminara, oferind informatii despre actele solicitate de lege pentru intocmirea dosarului in vederea atestarii si etapele procesului de adoptie.
Profesionistul va oferi solicitantului sau solicitantilor un material informativ despre procedura adoptiei interne.
3.Cererea familiei potenţial adoptatoare
(solicitarea familiei, adresată Serviciului Adoptii in vederea evaluarii ca familie potential adoptatoare).
Dupa intocmirea actelor prevazute de lege, persoana/familia depune o cerere scrisa in vederea evaluarii conditiilor morale si materiale.
Responsabilul de caz si psihologul stabilesc de comun acord cu familia programul interviurilor, al vizitelor la domiciliu, al intalnirilor cu rude, vecini, colegi de la locul de muncă al solicitantului/solicitantilor.
Intre profesionişti şi persoanele/familiile potenţial adoptatoare au loc mai multe intalniri (conform legislatiei in vigoare fiind stabilite un minimum obligatoriu de 6 intalniri).
Pe intreaga perioada de evaluare este imperios necesara respectarea confidenţialităţii.
Pe parcursul intalnirilor, profesionistul va proceda la:
• informarea familiei potenţial adoptatoare despre:
- copiii adoptabili;
- rolurile si responsabilităţile familiei potenţial adoptatoare;
- procedura de urmat pentru a deveni familie adoptatoare (cerintele/criteriile de indeplinit, caracteristicile pentru a deveni familie adoptatoare);
• incurajarea solicitantilor in constientizarea punctelor slabe si punctelor tari (resurselor) si in analizarea acestora;
• sprijinirea solicitantilor in vederea dezvoltarii capacitatii de reflectie asupra propriei persone, exprimării emotiilor/sentimentelor si mobilizarii resurselor proprii pentru a lua decizia de a continua sau a se retrage din procedura adoptiei;
• angajarea in discutii fara a emite pareri sau opinii critice.
4.Evaluarea familiei potential adoptatoare
Evaluarea familiei potential adoptatoare este un proces complex, planificat, prin care se urmareste istoricul persoanei/familiei, evolutia, dinamica si functionarea acesteia in timp, interactiunile din cadrul familiei si in comunitate, capacitatile parentale ale persoanei/familiei care solicita obtinerea atestatului. Evaluarea se realizeaza pe parcursul a 60 de zile.
Procesul de evaluare include trei componente:
- evaluarea sociala a familiei/persoanei potential adoptatoare;
- evaluarea psihologica a familiei/persoanei potential adoptatoare;
- pregatirea pentru asumarea in cunostinta de cauza a rolului de parinte a familiei/persoanei potential adoptatoare.
Evaluarea sociala vizeaza urmatoarele aspecte:
• date privind solicitantul/solicitantii;
- date generale despre solicitanti: structura familiei cu detalii generale despre data si locul nasterii, domiciliul solicitantilor, studiile si domeniul in care profeseaza, locul de munca si venitul obtinut, etnia, religia si limba vorbita in familie, daca au avut antecedente penale;
- date despre copii bilogici/ adoptati/ in plasament (daca este cazul): cum se vad ei insisi, relatii semnificative cu alte persoane si cu parintii; identitatea etnica, temperamentul, talentele si nevoile speciale; atitudinea fata de potentiala adoptie; modul in care au fost implicati in procesul de adoptie;
-informatii despre alte persoane care locuiesc la acelasi domiciliu: relatia cu solicitantii, atitudinea lor fata de adoptia unui copil si cat de important este acordul lor pentru solicitanti;
- profilul solicitantilor (temperament; atitudini fata de alte etnii, culturi; perceptia fata de societatea actuala; relatii de familie, pasiuni, talente);
- climatul intrafamilial (stilul de viata, capacitatea parentala, comunicarea, sentimente, roluri si asteptari);
- motivul adoptiei;
- situatia financiara (inclusiv atitudinea fata de bani si probleme financiare).
• familia extinsa (structura familiei cu detalii despre parintii si fratii solicitantilor, detalii semnificative despre membrii familiei, relatiile trecute si prezente ale familiei);
• reteaua de sprijin (relatiile/sistemele cele mai semnificative si importanta acestora pentru solicitanti in legatura cu adoptia);
• informatii de la locul de munca (experienta de lucru, serviciul actual sau viitor, importanta muncii, atitudinea fata de munca, satisfactia in munca si relatiile cu colegii).
Evaluarea psihologica vizeaza urmatoarele aspecte:
- anamneza persoanei adoptatoare (antecdente psihiatrice; evenimente psihotraumatizante, autoadministrare excesiva de tranchilizante, sedative, consum de alcool; stabilitatea emotionala; capacitatea de autocontrol, capacitatea de exprimarea a emotiilor si sentimentelor; rezistenta la stres, capacitatea de a depasi esecurile si neimplinirile)
- istoria maritala si relatia de cuplu (relatia de cuplu de dinaintea casatoriei, modul de construire a rolurilor maritale, stabilitatea afectiva a cuplului, nivelul si calitatea comunicarii in cadrul cuplului, impartirea rolurilor maritale, proiecte de viitor, modalitati de rezolvarea problemelor/ conflictelor)
- relatia cu proprii parinti (relatia cu cu mama, relatia cu tata, propria copilarie, cum apreciaza abilitatile parentale ale propriilor parinti, ce ar face in aceleasi situatii in calitate de parinte, ce considera ca a fost gresit in comportamentul parintilor)
- relatiile cu ceilalti (relatia cu familia extinsa, prietenii si comunitatea; frecventa si calitatea contactelor cu acestia; eventualele conflicte; atitudinea acestora fata de adoptie; disponibilitatea familiei, prietenilor si vecinilor ca retea de sprijin)
- stilul de viata al familiei (sistemul de valori, convingeri si norme;atitudinea fata de viata; programul zilnic, saptamanal, lunar, anual al familiei; modul de petrecere a vacantelor; petrecerea timpului liber; reguli in familie; atitudinea fata de educatia copiilor)
- motivatia de a adopta (acceptarea propriei sterilitati; initierea proiectului adoptiei; avantajele si dezavantajele adoptiei; motivul pentru care doresc sa adopte; sperante legate de evenimentele adoptiei; ce a nume i-ar impiedica sa finalizeze adoptia)
- asteptarile in legatura cu adoptia (cunoasterea nevoilor copilului adoptabil; asteptari referitoare la copilul adoptat; temeri, anxietati, incertitudini; “copilul imaginar”: varsta, sex, etnie, religie, probleme medicale si psihologice versus “copilul real”: modalitati de informare a copilului despre adoptie si despre familia sa de origine; modelul educational pentru copil;proiecte de viitor pentru copil)
- capacitati parentale (reprezentarea ca familie;modul in care isi percep rolul de viitori parinti; experienta ingrijirii copiilor sau lucrului cu copiii;capacitatea de a-si imparti rolurile si responsabilitatile cresterii “copilului adoptat”;gestionarea sentimentelor si emotiilor in relatiile cu copii;gestionarea situatiilor dificile;disponibilitatea la schimbare;acceptarea individualitatii copilului; intelegerea etapelor de dezvoltare ale copiilor si a modului in care dezvoltarea este influentata de experientele timpurii ale “copilului adoptat”; sistemul de pedeapsa si recompensa; atitudinea fata de dezvaluirea secretului adoptiei; intelegerea motivelor separarii copiilor de parintii lor; capacitatea de a intelege relatia copilului cu familia sa de origine)
Pe parcursul intregului proces de evaluare psihologica, profesionistul va urmari cu prioritate existenta capacitatilor parentale ale solicitantilor, va identifica impreuna cu acestia resursele pe care le au in vederea dezvoltarii capacitatilor parentale insuficient dezvoltate si ii va consilia in legatura cu dobandirea/ dezvoltarea acestora.
Pregatirea persoanelor /familiilor potential adoptatoare se realizeaza la sediul institutiei si se structureaza pe parcursul a trei intalniri la care vor participa maxim 8 cupluri/16 persoane.
Pregatirea persoanelor/ familiilor potential adoptatoare are drept scop dezvoltarea capacitatilor parentale necesare cresterii si ingrijirii unui “copil adoptabil”, sensibilizare acestora in legatura cu particularitatile copilului adoptabil si intelegerea importantei acceptarii copilului “real.”
In cadrul sesiunilor de pregatire moderatorul (asistentul social, psihologul) are urmatoarele responsabilitati:
- crearea cadrului intalnirilor de grup;
- incurajarea participantilor sa-si exprime liber opiniile, sentimentele, experientele personale;
- facilitarea schimburilor informationale intre participanti;
- stabilirea unor relatii de incredere si de durata cu participantii;
- identificarea dificultatilor, obstacolelor si solutiilor;
- exprimarea lucrurilor importante care sunt dificil de verbalizat de catre participanti;
- evaluarea rezultatelor si impactului grupului asupra participantilor;
- solicitarea permanenta a feed-back-ului de la participanti;
- evaluarea progreselor si impactului sesiunilor de pregatire asupra participantilor.
Metodele de lucru care vor fi folosite in cadrul sesiunilor sunt: prezentarea, brainstormingul, demonstratia, exercitiul in grupuri mici, discutii de grup in plen, studiu de caz.
Intalnirea echipei multidiscplinare pentru elaborarea raportului final
Raportul final va contine sinteza informatiilor psiho-sociale, concluziile fiecarui profesionist pe baza evaluarii sociale si psihologice, evaluarea aptitudinilor parentale si recomandarea in vederea eliberarii sau neeliberarii atestatului de persoana/familie apta sa adopte. Concluziile raportului se aduc la cunostinta familiei.In cazul propunerii de neeliberare a atestatului, familia are dreptul de a contesta rezultatul acesteia in termen de 30 de zile de la comunicarea rezultatului si poate solicita o noua revaluare, iar rezultatul nefavorabil al reevaluării poate fi contestat in termen de 15 zile in instanta.
Atestatul familiei adoptatoare – Acte necesare atestarii:
- copie după buletinul sau cartea de identitate a sotilor adoptatori;
- copie legalizata dupa certificatul de naştere a sotilor adoptatori;
- copie legalizata după certificatul de casatorie (sau hotararea de divort);
- copie legalizata dupa actul de proprietate al locuintei familiei;
- certificat de cazier judiciar al sotilor adoptatori;
- certificat medical;
- adeverinţe de venit;
- certificatul de cazier judiciar al persoanelor cu care locuieste solicitantul;
- caracterizari de la ultimul loc de munca (minimum 2 pentru fiecare membru al cuplului);
- certificat medical privind starea de sanatate a celorlalte persoane cu care domiciliaza solicitantii;
- declaratie pe propria răspundere a fiecaruia dintre soti, data in fata notarului public, ca nu au fost decăzuti din drepturile parintesti;
- declaratie privind motivatia de a adopta si asteptările familiei cu privire la varsta,sexul si situatia psihosociomedicala a copilului pe care doresc sa-l adopte;
- declaratie privind indicarea motivelor pentru care unul dintre soti nu doreste sa adopte.
Atestarea familiei este de competenta Directiei de la domiciliul familiei respective.Atestatul ca familie apta sa adopte un copil este valabil timp de un an.
5.Deschiderea procedurii de adoptie => Hotarare judecatorească de incuviintare a deschiderii procedurii adoptiei
Conform Legii nr. 272/2004 pentru copiii care au o masura de protectie se reevalueaza situatia psiho-sociala si se intocmeste planul individualizat de protectie, plan care poate avea ca finalitate adoptia interna.
Cazurile care au ca finalitate in planul individualizat de protectie adoptia interna, intra in evidenta Serviciului Adoptii.
Specialistii din cadrul serviciului iau legatura cu familiile biologice ale copiilor si le ofera informare si consiliere in ceea ce priveste adoptia, cu precadere asupra etapelor (unde pot interveni si pana la ce punct vor fi implicate) si consecintelor acesteia (sentimentul de pierdere, incetarea legaturii cu minorul, etc).
Pe baza dosarului intocmit, se solicita instantei deschiderea procedurii de adoptie, faza in care familia biologica isi exprima consimtamantul la adoptia copilului.
Consimtămantul parintilor firesti se da in faţa instantei judecatoresti odata cu solutionarea cererii de deschidere a procedurii adoptiei. Directia are obligatia de a prezenta instantei Raportul cu privire la faptul ca parintii firesti au beneficiat de consiliere si informare inaintea exprimarii consimtamantului.
Conform art 13 in mod exceptional, instanta de judecata poate trece peste refuzul parintilor firesti sau, dupa caz al tutorelui de a consimti la adoptia copilului, daca se dovedeste, prin orice mijloc de proba, ca acestia refuza in mod abuziv sa-si dea consimtamantul la adoptie;
Parintele firesc sau, dupa caz tutorele poate revoca consimtamantul in termen de 30 zile de la data exprimarii lui in conditiile legii.
Parti citate in judecarea cererilor referitoare la deschiderea procedurii adoptiei:
• Parinţii fireşti ai copilului (sau tutore)
• Directia de la domiciliul copilului
Copilul care a implinit varsta de 10 ani este audiat in sala de consiliu de catre instanta de judecata.
Dupa ramanerea definitiva a Sentintei Civile de incuviintare a deschiderii procedurii de adoptie, se informeaza in scris, in termen de 5 zile, Oficiul Roman pentru Adoptii si Managerul de caz al copilului cu privirea la hotararea instantei. Pentru copiii eligibili la adoptie, specialistii din cadrul centrului identifica nevoile copilului.
Daca ulterior ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de deschidere a procedurii adoptie, dispare cauza care, potrivit art.12, alin 3 (daca unul dintre parintii firesti este decedat, necunoscut,declarat in conditiile legii, mort sau disparut,pus sub interdictie,precum si daca se afla, din orice imprejurare , in imposibilitate de a-si manifesta dorinta, consimtamantul celuilalt parinte este indestulator) a facut imposibila exprimarea de catre unul dintre parinti a consimtamantului la adoptie, impotriva hotararii se poate face cerere de revizuire.
Cererea de revizuire se poate introduce pana la data pronuntarii hotararii de incuviintare a adoptiei de oricare dintre parintii firesti ai copilului sau de catre directia care a solicitat deschiderea procedurii de adoptie interna. Ea se solutioneaza in camera de consiliu, cu citarea parintilor firesti, a directiei care a solicitat deschiderea procedurii de adoptie interna si daca este cazul, a directiei de la domiciliul familiei/ persoanei adoptatoare.
Cererea de revizuire suspenda solutionarea cererii de incredintare in vederea adoptiei a copilului, dupa caz de incuviintare a adoptiei, daca vreuna dintre acestea se afla pe rolul instantei judecatoresti. Directia are obligativitatea de a instiinta de indata instanta despre depunerea cererii de revizuire. In ceea ce priveste masura de protectie a copilului, sau dupa caz de incredintare in vederea adoptie se prelungeste de drept pe perioada solutionarii revizuirii sau se dispune revocarea masurii de incredintate in vederea adoptiei si luarea unei masuri de protectie provizorie pentru copil.
In cazul in care instanta incuviinteaza cererea de revizuire, va solicita consimtamantul parintelui care nu si l-a exprimat, numai dupa depunerea de catre directie a unui raport de consiliere si informare in conformitate cu prevederile art. 14 si a unei anchete sociale care sa vizeze situatia actuala a parintilor firesti, precum si potentialul de reintegrare a copilului in familia biologica/extinsa.
6.Matchingul
- Potrivirea teoretica
Ca urmare a analizarii nevoilor copiilor eligibili la adoptie si profilelor psihologice ale familiilor/persoanelor atestate, se identifica cea mai potrivita familie pentru copil.
Potrivirea trebuie sa tina cont de varsta, etnia, religia, nevoile, temperamentul, atat ale copilului, cat si ale familiei.
- Potrivirea practica
Reprezinta totalitatea actiunilor realizate pentru copil si familie in vederea ajustarii, compatibilizarii si pregatirea acestora pentru adoptie. Aceasta etapa presupune informarea si pregatirea tuturor partilor implicate (copil-familie-persoana/institutia care ocroteste copilul).
Informarea copilului se realizeaza potrivit capacitatii sale de intelegere si gradul lui de maturitate, cu ajutorul unor mijloace adecvate: pozele familiei, scurte istorioare despre familie, consiliere etc.
Informarea familiei selectate se realizeaza de catre specialistii centrului care va aduce la cunostinta familiei toate informatiile (sociale, medicale, istoricul evolutiei) cu privire la copil. Se recomanda studierea dosarului inaintea contactului efectiv cu copilul. Familia trebuie sa fie convinsa ca poate sa faca parte nevoilor copilului.
Se va completa fisa matching-ului dintre copil si familie, care stipuleaza sub forma unor calificative gradul de acceptare si compatibilitatea dintre parti.
Pregatirea copilului pentru incredintare:
- o prima vizita este indicata sa se realizeze intr-un spatiu in care copilul se simte in siguranta (acasa la asistentul maternal profesionist, la sediul institutiei unde este ocrotit);
- o a doua intalnire se poate realiza pe teren neutru;
- in final, copilul se poate intalni cu familia la domiciliul acesteia.
Parintii adoptivi trebuie sa petreaca un timp considerabil pe teritoriul copilului.Acest lucru le da posibilitatea sa cunoasca programul copilului si cat mai multe date despre copil (mancarea favorita, rutina zilnica etc.).
7. Incredinţarea in vederea adopţiei
• Incredinţarea copilului in vederea adoptiei este de competenta Instantei Judecatoresti, de la domiciliul copilului;
• Este posibila in urma realizării potrivirii teoretice si practice dintre copil si familie adoptatoare;
La sfarsitul procedurii de potrivire practica responsabilul de caz intocmeste un raport cu privire la compatibilitatea dintre copil/familie, cu propunerea vizand sesizarea instantei judecatoresti pentru incredintarea copilului in vederea adoptiei;
Pe perioada incredintarii copilului in vederea adoptiei (90 de zile), se vor realiza rapoarte bilunare privind evolutia copilului, precum si relatiile dintre copil si familia adoptatoare.La sfarsitul perioadei de incredintare in vederea adoptiei, echipa multidisciplinara elaboreza raportul final referitor la evoluţia relaţiilor dintre copil şi familia adoptatoare, care se transmite Instantei Judecatoresti competente sa incuviinteze adoptia ( in cazul unui raport favorabil), revocarea Sentintei de incredintare in vederea adoptiei ( in cazul unui raport nefavorabil), sau de prelungire a perioadei de incredintare in vederea adoptiei .
Incredintarea in vederea adoptiei nu este necesara in cazul in care copilul se afla in plasament la familia de adoptie, iar masura de plasament dureaza de mai mult de 90 de zile.( art. 29, alin1,c din Legea 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, completata de Ordonanta de Urgenta 102/2008).
Pe perioada incredintarii in vederea adoptiei,domiciliul copilului se afla la persoana/familia careia i-a fost incredintat.Efectuarea actelor obisnuite necesare exercitarii drepturilor si indeplinirii obligatiilor parintesti , cu exceptia celor care conduc la incheierea unui act juridic, se realizeaza de catre persoana sau familia careia i-a fost incredintat in vederea adoptiei.
Cererea de incuviintare a adoptiei adresata instantei judecatoresti prelungeste de drept perioada de incredintare pana la solutionarea cererii prin hotarare judecatoreasca irevocabila.
Parti citate in judecarea cererilor de incredintare a copilului in vederea adoptiei:
• Directia de la domiciliul copilului;
• Directia de la domiciliul familiei sau familia adoptatoare.
Dupa ramanerea definitiva a Sentintei Civile de incredintare in vederea adoptiei, se informeaza in scris in termen de 5 zile Oficiul Roman pentru Adoptii si Managerul de caz al copilului cu privirea la hotararea instantei.
8.Incuviinţarea adopţiei-Hotarare judecatoreasca de incuviintare a adoptiei
Incuviintarea adoptiei este de competenta Instantei Judecatoresti, de la domiciliul familiei adoptatoare.
Cererea pentru incuviintarea adoptiei poate fi introdusa fie de catre familia adoptatoare (art. 35, alin. 1) sau de catre Directia de la domiciliul familiei, la sfarsitul perioadei de incredintare in vederea adoptiei;
Acte care insotesc cererea de incuviintare:
- certificatul de naştere al copilului (copie legalizata);
- certificat medical privind starea de sănătate a copilului;
- atestatul familiei adoptatoare;
- hotararea judecatoreasca irevocabila de incredintare in vederea adoptiei;
- certificatele de nastere ale sotilor adoptatori (copie legalizata);
- certificatul de casatorie al sotilor adoptatori (copie legalizata);
- cazierul judiciar al soţilor adoptatori şi al fiecărui membru al familiei adoptatoare;
- certificatele medicale privind starea de santate ale sotilor adoptatori).
Alaturi de aceste acte, Directia va depune Raportul de monitorizare post incredintare de la sfarsitul perioadei de incredintare si Raportul final de evaluare a relatiilor dintre familie si copil.
Parti citate in judecarea cererilor de incuviintare a adoptiei:
• Directia de la domiciliul copilului
• Directia de la domiciliul adoptatorului sau familia/persoana adoptatoare.
Copilul care a implinit varsat de 10 ani este audiat in camera de consiliu de catre instanta judecatoreasca.
Conform art. 36^1 instanta poate solicita din nou consimtamantul la adoptie al parintilor firesti ,daca exista indicii ca dupa data la care consimtamantul a devenit irevocabil au intervenit elemente noi, de natura sa determine revenirea asupra consimtamantului initial.
Chemare parintilor firesti in fata instantei competente sa incuviinteze adoptia se face prin invitatie adresata acestora , in camera de consiliu, far a se indica date cu privire la dosar sau alte date care ar permite, in orce fel , divulgarea identitatii sau a altor informatii cu privire la persoana/familia adoptatoare.
Dupa ramanerea definitiva a Sentintei Civile de incuviintare adoptiei, se informeaza in scris in termen de 5 zile Oficiul Roman pentru Adoptii si managerul de caz al copilului cu privirea la hotararea instantei si se specifica ca dosarul copilului va fi transferat in cadrul Compartimentului Post-Adoptie si va fi monitorizat timp de 2 ani.
9. Post-adoptie
Monitorizarea adoptiei se realizeaza de catre responsabilul de caz din cadrul compartimentului post- adoptie, timp de cel putin 2 ani de zile de la data ramanerii irevocabile a hotararii de incuviintare a adoptiei;
Se vor realiza rapoarte trimestriale care vor fi transmise si familiei adoptatoare;
La sfarsitul perioadei de monitorizare post-adoptie, responsabilul de caz intocmeste un Raport de inchidere a cazului care va fi transmis Oficiului Roman pentru Adoptie.
Rapoartele post-adoptie se pastreaza in arhiva pe o perioadă de minimum 10 ani.
Dupa perioada de monitorizare, se informeaza in scris managerul de caz a copilului cu privire la inchiderea cazului.
In perioada 01.03.2010-08.03.2010, in cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bacau-Centrul pentru Servicii privind Adoptia, s-a organizat
In cadrul acestei campanii Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bacau, a organizat un grup cu familiile adoptatoare si potential adoptatoare. Scopul acestei intalniri a fost de a readuce aminte familiilor de adoptie cat de important este ca, copilul sa fie informat ca este adoptat.
Temele discutate au fost:
- Copilul are dreptul sa cunoasca adevaul despre el insusi; (copilul are dreptul sa obtina rspunsul la intrebarea “Cine sunt eu?”)
- Cand ii spun copilului meu ca este adoptat?
- Cum sa ii vorbesc copilului meu despre adoptie?
- Ce se intampla atunci cand copilul meu afla despre adoptie mai tarziu?
Familiile care au adoptat copii au impartasit famililor potential adoptatoare din experienta lor in ceea ce priveste importanta cunoasterii de catre copil a faptului ca este adoptat. Acestea au manifestat dechidere si interes fata de subiectul supus dezbaterii. Si-au impartasit experientele mai mult sau mai putin fericite pe care le-au trait dup ace au adoptat precum si dificultatile intampinate in procesul de adoptie. In urma discutiilor purtate familiile au ajuns la concluzia ca de cele mai multe ori adoptia este legata de un trecut dureros pentru copil, anterior adoptiei. Oricat de dureros este acest trecut, pe masura ce copilul creste, el va reusi sa il accepte daca va gasi in parintii sai, sprijinul si dragostea de care are neoie. Este important ca familiile adoptive sa accepte trecutul si sa inteleaga ca toate evenimentele, fie placute sau nu, fac parte din viata copilului lor.
ANUNT
Incepand cu luna martie 2010, se pot obtine detalii cu privire la procedura de adoptie la numarul de telefon 0234/983 (telefonul copilului).
Oficiul Roman pentru Adopti a organizat intalniri cu specialistii din cadrul Directiilor Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului pentru a discuta modificarile si completarile Legii 273/2004, privind regimul juridic al adoptiei. In prezent proiectul de lege este introdus spre avizare, urmand a fi avizat de Ministerul Justitiei, Ministerul Administratiei si Internelor si Ministerul Afacerilor Externe.
