Serviciul Adopții


Date de contact si identificare a serviciului

Istoricul serviciului

Serviciul de Adoptie a fost infiintat conform Hotararii Consiliului Judetean Bacau nr.120/21.12.2004. In anul 2006 conform Hotararii Consiliului Judetean Bacau nr.38/23.03.2006 Serviciul Adoptie s-a trasformat in Centrul pentru Servicii privind Adoptia.

In baza Hotararii de Guvern nr. 329/31.03.2010, privind unele masuri de eficientizare a activitatilor in domeniul adoptie, Centrul pentru Servicii privind Adoptia s-a transformat in Serviciul Adoptii prin Hotararea Consiliului Judetean nr. 67/30.04.2010, privind modificarea organigramei, a statului de functii, a numarului de personal si a Regulamentului de organizare si functionare ale Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bacau.

Descrierea activitatilor desfasurate si a metodologiilor de lucru utilizate:

Activitatea Serviciului Adoptii se desfasoara conform urmatoarelor norme legislative in vigoare:

  • Legea 273/2004 Republicata privind procedura adoptiei
  • Hotararea nr. 579/2016 din 10 august 2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adoptiei, pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 233/2012 privind serviciile si activitatile ce pot fi desfasurate de catre organismele private romane in cadrul procedurii adoptiei interne, precum si metodologia de autorizare a acestora si pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 1441/2004 cu privire la autorizarea organizatiilor private straine de a desfasura activitati in domeniul adoptiei internationale.
  • Decizia nr. 661/2016 din 8 august 2016 privind aprobarea modelului si continutului unor formulare, instrumente si documente utilizate in procedura adoptiei
  • Ordinul 288/2006, privind aprobarea standardelor minime obligatorii privind managementul de caz in domeniul protectiei drepturilor copilului;
  • Hotararea nr. 233/2012, republicata privind serviciile si activitatilor ce pot fi desfasurate de catre organismele private romane in cadrul procedurii adoptiei interne, precum si metodologia de autorizare a acestora;
  • Legea 272/2004, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului;

Adoptia este operatiunea juridica prin care se creaza legatura de filiatie intre adoptator si adoptat, precum si legaturile de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului.

Serviciul Adoptii urmareste cu precadere sa mediatizeze si sa identifice cat mai multe familii de adoptie, dand astfel posibilitatea unui mare numar de copii sa creasca si sa se dezvolte intr-un mediu familial.

Obiective:

  • integrarea copilului intr-o familie permanenta;
  • prevenirea institutionalizarii copilului;
  • dezinstitutionalizarea

Beneficiari :

  • directi: copilul, familia biologica, familia de adoptie
  • indirecti: – comunitatea

Conform noi modificari legislative exista 2 tipuri de adoptie:

  • adopţie interna – adoptia in care atat adoptatorul sau familia adoptatoare, cat si adoptatul au resedinta obisnuita in Romania;
  • adopţie internationala – adoptia in care adoptatorul sau familia adoptatoare si copilul ce urmeaza sa fie adoptat au resedinta obisnuita in state diferite, iar, in urma incuviintarii adoptiei, copilul urmeaza sa aiba aceeasi resedinta obisnuita cu cea a adoptatorului;

Tipul de incadrare in adoptie se face in functie de resedinta obisnuita a adoptatorului/ familia adoptatoare. Prin resedinta obisnuita in Romania se intelege:

  • cetatenii romani sau cetatenii romani cu multipla cetatenie, dupa caz, care au domiciliul in Romania, care au locuit efectiv si continuu pe teritoriul Romaniei in ultimele 6 luni anterioare depunerii cererii de atestare; la stabilirea continuitatii nu sunt considerate intreruperi absentele temporare care nu depasesc 3 luni si nici cele determinate de sederea pe teritoriul altui stat ca urmare a existentei unor contracte de munca impuse de derularea unor activitati desfasurate in interesul statului roman, precum şi ca urmare a unor obligatii internationale asumate de Romania;
  • cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene/Spatiului Economic European sau strainii care au drept de rezidenta permanenta ori, dupa caz, drept de sedere permanenta pe teritoriul Romaniei.

In intelesul prezentei legi, prin resedinta obisnuita in Romania a copilului se intelege situatia:

  • copiilor cetateni romani cu domiciliul in Romania care au locuit efectiv si continuu pe teritoriul Romaniei in ultimele 12 luni anterioare introducerii cererii de incuviintare a adoptiei;
  • copiilor cetateni ai statelor membre ale Uniunii Europene si ai statelor membre ale Spatiului Economic European sau straini care au drept de rezidenta permanenta ori, dupa caz, drept de sedere permanenta pe teritoriul Romaniei si care au locuit in mod efectiv si continuu pe teritoriul Romaniei in ultimele 12 luni anterioare introducerii cererii de incuviintare a adoptiei.

ADOPTIA INTERNA

A. Conditiile de fond ale adoptiei

Nu poate adopta:

  • Persoana care a fost condamnata definitiv pentru o infractiune contra persoanei sau contra familiei, savarsita cu intenţie, precum si pentru infractiunea de pornografie infantila si infractiunea de trafic si consum ilicit de droguri sau precursori trafic de persoane.
  • Persoana ori familia al carei copil beneficiaza de o masura de protectie speciala sau care este decazuta din drepturile parintesti.
  • Interdicţia se aplica si persoanelor care doresc sa adopte singure, ai caror soti sunt bolnavi psihic, au handicap mintal sau se gasesc in una dintre situatiile anterioare.

B. Constientizarea faptului ca adoptia presupune identificarea de catre institutiile statului a celei mai potrivite persoane/familii pentru un copil, precum si eventualele consecinte in situatia incercarilor de eludare a procedurilor de adoptie.

Potrivirea este o etapa premergatoare incredintarii in vederea adoptiei si se initiaza de catre specialistii Serviciului Adoptii.

Procesul de potrivire consta in identificarea si selectarea adoptatorului/familiei adoptatoare care, din punct de vedere teoretic, corespunde in cea mai mare masura nevoilor copilului. In procesul de potrivire sunt inclusi copiii pentru care s-a incuviintat deschiderea procedurii adoptiei interne si adoptatorul/familia adoptatoare cu resedinta obisnuita in Romania care detine atestat valabil, inregistrati in Registrul National pentru Adoptii. In cazul in care persoana /familia potential adoptatoare nu respecta procedura de adoptie atestatul poate fi retras.

C) Situatiile de retragere/ incetare a valabilitatii atestatului si drepturile/obligatiile ce le revin in cadrul procedurii de adoptie.

Atestatul poate fi retras in urmatoarele situatii:

  • in situatia in care se constata faptul ca persoana/familia adoptatoare a ascuns sau a furnizat informatii false cu ocazia realizarii evaluarii;
  • cand se constata faptul ca nu mai sunt indeplinite conditiile in baza carora a fost eliberat atestatul;
  • in situatia in care se constata implicarea directa a persoanei/familiei atestate in identificarea unui copil potential adoptabil; aceasta dispozitie nu se aplica in situatia in care se constata ca persoana/familia atestata este ruda pana la gradul al patrulea cu copilul;
  • la propunerea A.N.P.D.C.A, atunci cand constata ca eliberarea atestatului a fost in mod vadit netemeinica sau nelegala;
  • la cererea motivata a persoanei sau familiei atestate.

Valabilitatea atestatului inceteaza de drept:

  • ca urmare a expirarii;
  • ca urmare a modificarii configuratiei familiei atestate, prin decesul unuia dintre membrii familiei sau prin divort;
  • in cazul casatoriei sau decesului persoanei atestate;
  • dupa incuviintarea adoptiei, odata cu ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti de incuviintare a adoptiei, cand atestatul si-a produs in integralitate efectele pentru care a fost eliberat.

Drepturile si obligatiile persoanei/familiei potential adoptatoare

  • Familia adoptatoare este informata in legatura cu procesul si procedurile adoptiei, precum si cu modificarile legislative;
  • Familia adoptatoare urmeaza un program de instruire privind etapele adoptiei, perioada de acomodare, urmarile si efectele adoptiei, precum si pregatirea pentru asumarea rolului de parinte;
  • Familia de adoptie trebuie sa respecte procedura de adoptie si sa se supuna acesteia;
  • Sa fie informata corect de termenele prevazute de lege cu privire la contestarea deciziilor specialistilor;
  • Familia adoptatoare este informata corect in legatura cu istoria personala a copilului;
  • Familia adoptatoare trebuie sa pastreze confidentialitatea in ceea ce priveste copiii eligibili la adoptie, care le-au fost prezentati si cu care nu au continuat procedura de adoptie;
  • Pe tot parcursul procedurii de evaluare precum si pe durata valabilitatii atestatului, adoptatorul/familia adoptatoare are obligatia de a informa directia cu privire la eventualele schimbari intervenite in situatia sa socio-psiho-medicala, anexand dupa caz acte doveditoare.
  • In cazul in care persoana/familia adoptatoare se afla in situatia de a fi refuzat de 5 ori continuarea potrivirii practice, aceasta are obligatia de a parcuge un program de informare si consiliere referitor la caracteristicile copiilor adoptabili din Romania si motivatia refuzului, organizat de catre responsabilul de caz al familiei din cadrul directiei care a eliberat atestatul. Programul este obligatoriu, cuprinde un numar de minimum 3 intalniri, iar pana la finalizarea acestuia adoptatorul/familia adoptatoare nu este inclusa in demersuri de potrivire. La finalul parcurgerii programului responsabilul de caz mentioneaza in R.N.A data incheierii acestuia.
  • Familia adoptatoare are responsabilitatea de a comunica copilului despre faptul ca este adoptat.

D) Principalele caracteristici ale copiilor adoptabili si modalitatea prin care un copil devine adoptabil in Romania.

Simptome ale sindromului institutionalizarii

Institutionalizarea poate fi privita ca o boala sociala. Fiecare copil este unic si asa trebuie sa fie tratat – ca o persoana distincta, diferit de ceilalti. Institutionalizarea presupune insa o uniformizare a abordarilor practice, educationale sau medicale ale tuturor copiilor. Astfel, ca o consecinta a institutionalizarii, copiii manifesta anumite simptome specifice.

Exista o prima faza de protest si neacceptare, in care copiii plang, tipa, se manifesta violent, pentru ca apoi plansul si miscarile sa se diminueze, copilul devenind inactiv. In cea de-a doua faza, copilul exprima sentimente negative, pentru a se proteja de alte eventuale lovituri emotionale.

Treptat, copiii tind sa se inchida in sine, incep sa se balanseze, sa se loveasca. De asemenea, acestia pot prezenta tulburari de somn, enurezie, tulburari de rationament. Ultima faza este cea de acceptare a propriei situatii, copiii adoptand involuntar comportamentul standard al copiilor din institutii.

Toate aceste comportamente reprezinta apeluri de ajutor ale acestor copii.

Stabilirea adoptiei interne ca finalitate a Planului Individualizat de Protectie

Stabilirea finalitatii Planului Individualizat de Protectie este in competenta managerului de caz desemnat conform normelor legale in vigoare. Anterior stabilirii adoptiei interne ca finalitate a planului individualizat de protectie, managerul de caz trebuie sa se asigure ca in cazul fiecarui copil pentru care s-a stabilit in conditiile legii o masura de protectie speciala au fost realizate demersuri pentru reintegrarea la parintii sai firesti, precum si pentru integrarea copilului in familia extinsa.

Planul Individualizat de Protecţie, astfel cum este acesta reglementat de Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, cu modificarile ulterioare, are ca finalitate adoptia interna daca:

  • dupa instituirea masurii de protectie speciala a trecut un an si parintii firesti ai copilului, in grija carora acesta nu a putut fi lasat din motive neimputabile parintilor, precum si rudele pana la gradul al patrulea ale acestuia, care au putut fi gasite, nu realizeaza nici un demers pentru reintegrarea sau integrarea copilului in familie.
  • dupa instituirea masurii de protectie speciala au trecut 6 luni si parintii firesti ai copilului si rudele pana la gradul al patrulea ale acestuia, care au putut fi gasite, nu colaboreaza cu autoritatile in vederea realizarii demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea copilului in familie;
  • dupa instituirea masurii de protectie speciala au trecut 6 luni si parintii si rudele copilului pana la gradul al patrulea nu au putut fi gasite;
  • dupa instituirea masurii de protectie speciala, parintii si rudele copilului pana la gradul al patrulea care au putut fi gasite, declara in scris ca nu doresc sa se ocupe de cresterea si ingrijirea copilului si in termen de 30 de zile nu au revenit asupra declaratiei. Directia are obligatia inregistrarii acestor declaratii, precum si a celor prin care parintii si rudele pana la gradul al patrulea revin asupra declaratiilor initiale;
  • copilul a fost inregistrat din parinti necunoscuti. In acest caz, adoptia ca finalitate a Planului Individualizat de Protectie se stabileste in maximum 30 de zile de la eliberarea certificatului de nastere al acestuia.

Directia are obligatia sa faca demersurile necesare identificarii si contactarii parintilor firesti/rudelor copilului pana la gradul al patrulea, sa informeze periodic pe parintii firesti si pe rudele copilului care au putut fi gasite asupra locului in care se afla efectiv copilul, asupra modalitatilor concrete in care pot mentine relatii personale cu copilul, precum si asupra demersurilor necesare in vederea reintegrarii sau integrarii.

Planul Individualizat de Protectie poate avea ca finalitate adoptia si in situatia in care parintii si rudele copilului pana la gradul al patrulea, care au putut fi gasite, desi nu doresc sa se ocupe de cresterea si ingrijirea copilului, refuza sa semneze o declaratie in acest sens.

In situatia copilului pentru care s-a instituit plasamentul la o ruda pana la gradul al patrulea, planul individualizat de protectie poate avea ca finalitate adoptia interna, numai in situatia in care managerul de caz apreciaza ca este in interesul copilului deschiderea procedurii adoptiei.
In situatia copiilor care au implinit varsta de 14 ani Planul Individualizat de Protectie poate avea ca finalitate adoptia daca exista solicitari de adoptie a acestora din partea unor familii/persoane atestate. In situatia fratilor care nu pot fi separati, daca unul dintre ei a implinit varsta de 14 ani, planul individualizat de protectie poate avea ca finalitate adoptia numai daca exista solicitari de adoptie a acestora impreuna din partea unor familii sau persoane atestate.

Efectele hotararii judecatoresti de deschidere a procedurii adoptiei se mentin pana la implinirea de catre copil a varstei de 14 ani. Prin exceptie, efectele hotararii se prelungesc peste aceasta data, pana la incuviintarea adoptiei, in cazul copilului pentru care exista solicitari de adoptie din partea unor familii sau persoane atestate.

In situatia fratilor care nu pot fi separati, odata cu implinirea varstei de 14 ani de catre cel putin unul dintre acestia, efectele hotararii judecatoresti de deschidere a procedurii adoptiei inceteaza de drept pentru fratii inseparabili. Prin exceptie, efectele hotararii se prelungesc peste aceasta data, pana la incuviintarea adoptiei, daca exista solicitari de adoptie a respectivilor frati impreuna, din partea unor familii sau persoane atestate.

Deschiderea procedurii adoptiei interne

Dosarul copilului pentru care a fost stabilita adoptia interna ca finalitate a planului individualizat de protectie este transmis de catre managerul de caz, in copie, compartimentului de specialitate, pe baza unui proces verbal de predare-primire, in termen de 5 zile de la stabilirea adoptiei ca finalitate a planului individualizat de protectie.

Dosarul trebuie sa cuprinda toate documentele care au dus la stabilirea Planului individualizat de protectie ce are ca finalitate adoptia interna.

Consilierul juridic impreuna cu responsabilul de caz pe copil din cadrul compartimentului de specialitate asigura consilierea in vederea exprimarii consimtamantului a parintilor firesti/tutorelui si, dupa caz, a copilului care a implinit varsta de 10 ani si intocmeste in acest sens rapoartele prevazute de normele legale in vigoare. Specialistii din cadrul serviciului iau legatura cu familiile biologice ale copiilor si le ofera informare si consiliere in ceea ce priveste adoptia, cu precadere asupra etapelor (unde pot interveni si pana la ce punct vor fi implicate) si consecintelor acesteia (sentimentul de pierdere, incetarea legaturii cu minorul, etc).

In termen de 30 de zile de la luarea in evidenta a dosarului, consilierul juridic din cadrul compartimentului de specialitate intocmeste actiunea iar directia sesizeaza instanta judecatoreasca in vederea deschiderii procedurii adoptiei interne.

In situatia copilului pentru care a fost instituita tutela, actiunea de deschidere a procedurii adoptiei interne este promovata de catre directia de la domiciliul copilului la solicitarea tutorelui, cu administrarea unui probatoriu din care sa rezulte daca acest demers raspunde interesului superior al copilului.

Pe baza dosarului intocmit, se solicita instantei deschiderea procedurii de adoptie, faza in care parintii biologici/tutorele isi exprima consimtamantul la adoptia copilului. Consimtamantul parintilor firesti se da in fata instantei judecatoresti odata cu soluţionarea cererii de deschidere a procedurii adoptiei. Directia are obligatia de a prezenta instantei Raportul cu privire la faptul ca parintii firesti au beneficiat de consiliere si informare inaintea exprimarii consimtamantului.

Conform art. 8 din lege „in mod exceptional Instanta judecatoreasca poate trece peste refuzul parintilor firesti sau, dupa caz, al tutorelui de a consimti la adoptia copilului daca se dovedeste, prin orice mijloc de proba, ca acestia refuza in mod abuziv sa isi dea consimtamantul la adoptie si instanta apreciaza ca adoptia este in interesul superior al copilului, tinand seama si de opinia acestuia data in conditiile legii, cu motivarea expresa a hotararii in aceasta privinta.

Se poate considera refuz abuziv de a consimti la adoptie si situatia in care, desi legal citati, parintii firesti sau, dupa caz, tutorele nu se prezinta in mod repetat la termenele fixate pentru exprimarea consimtamantului”

Consimtamantul la adoptie nu poate fi exprimat in locul parintilor firesti/tutorelui copilului de catre curator, mandatar sau o alta persoana imputernicita in acest sens.”

In mod exceptional, in situatia in care unul dintre parintii firesti, desi au fost realizate demersuri suficiente, nu a putut fi gasit pentru exprimarea consimtamantului, consimtamantul celuilalt parinte este indestulator. Cand ambii parinti se afla in aceasta situatie, adoptia se poate incheia fara consimtamantul lor.

Instanta poate incuviinta luarea consimtamantului la locuinta celui chemat sa exprime consimtamantul, printr-un judecator delegat, daca partea, din motive temeinice, este impiedicata de a se prezenta in fata instantei.

Persoana care locuieste in circumscriptia altei instante isi exprima consimtamantul prin comisie rogatorie.

E) Etapele procedurii de adoptie interna, inclusiv mentionarea duratei acestora (evaluarea in vederea obtinerii atestatului, potrivirea dintre copil si adoptator/familia adoptatoare, incredintarea in vederea adoptiei, incuviintarea adoptiei, monitorizarea postadoptie).

Etapele adoptiei: Procesul de adoptie presupune parcurgerea etapelor privind: cererea familiei potential adoptatoare, evaluarea familiilor potential adoptatoare, incredintarea in vederea adoptiei, incuviintarea adoptiei si monitorizarea post-adoptie.

1. Cererea familiei potenţial adoptatoare

Persoana sau familia care solicita evaluarea in vederea eliberarii atestatului formuleaza o cerere scrisa adresata directiei in a carei raza administrativ-teritoriala domiciliaza.

Cererea privind eliberarea atestatului este insotita de documentele din Anexa I

Initierea procesului de evaluare are loc numai dupa depunerea actelor prevazute la Anexa I .

Verificarea documentelor precum si identificarea eventualelor interdictii la adoptie se realizeaza de catre consilierul juridic din cadrul compartimentului de specialitate in termen de maxim 10 zile de la inregistrarea cererii.

Dupa inregistrarea cererii de evaluare, responsabilul de caz stabileste, de comun acord cu familia, programul interviurilor, al vizitelor la domiciliu, al intalnirilor cu rude, vecini, colegi de la locul de munca al sotilor.

2. Evaluarea familiei potenţial adoptatoare

Procesul de evaluare a adoptatorului/familiei adoptatoare cuprinde urmatoarele etape:

  • evaluarea sociala, realizata de responsabilul de caz;
  • evaluarea psihologica, realizata de psihologul desemnat ca membru al echipei de evaluare;
  • pregatirea pentru asumarea in cunostinta de cauza a rolului de parinte, realizata de compartimentul de specialitate sau dupa caz de organismul privat autorizat.

Procesul de evaluare se realizeaza prin intalniri si discutii cu adoptatorul/familia adoptatoare, cu membrii familiei extinse a acestora, cu alte persoane care pot furniza informatii relevante precum si prin intalniri in grup, in cadrul etapei de pregatire. Totodata, in cadrul evaluarii sunt analizate si informatiile continute in documentele existente la dosarul solicitantilor.

Numarul minim al intalnirilor necesare pentru evaluarea sociala este de 6 intalniri iar cel pentru evaluarea psihologica de 4 intalniri, in functie de particularitatile fiecarui caz urmand a se aprecia cu privire la necesitatea realizarii unor intalniri suplimentare.

In cadrul procesului de evaluare intalnirile cu adoptatorul/familia adoptatoare se pot realiza atat la domiciliul acestora cat si la sediul directiei/OPA, iar cu celelalte persoane care pot furniza informatii relevante intalnirile pot avea loc, dupa caz, la domiciliul membrilor familiei extinse, in comunitate sau la locurile de munca ale adoptatorului/familiei adoptatoare.

Pe tot parcursul procedurii de evaluare precum si pe durata valabilitatii atestatului, adoptatorul/familia adoptatoare are obligatia de a informa directia cu privire la eventualele schimbari intervenite in situatia sa socio-psiho-medicala, anexand dupa caz acte doveditoare.

Raportul final de evaluare si procedura de contestare:

Dupa parcurgerea celor 3 etape ale procesului de evaluare, membrii echipei de evaluare intocmesc raportul final de evaluare a capacitatii de a adopta a adoptatorului/familiei adoptatoare. Raportul final contine sinteza informatiilor psiho-sociale, concluziile echipei de evaluare, profilul copilului pentru care adoptatorul/familia adoptatoare poate indeplini adecvat rolul de parinte si recomandarea privind acordarea/neacordarea atestatului. Raportul se intocmeste in maximum 90 de zile de la depunerea cererii de evaluare si se comunica solicitantului in termen de 5 zile lucratoare de la aprobarea acestuia de catre directorul directiei (art nr.16 din Normelor metodologice de aplicare a legii).

In cazul in care raportul final contine recomandarea de eliberare a atestatului de persoana/familie apta pentru adoptie, directorul directiei emite dispozitia privind eliberarea acestuia care se comunica solicitantului in termen de 5 zile lucratoare.

In cazul in care raportul final contine recomandarea de neeliberare a atestatului de persoana/familie apta pentru adoptie, acesta poate fi contestat la directia care a realizat evaluarea in termen de 5 zile lucratoare de la comunicare. Dovada comunicarii raportului este pastrata la dosarul adoptatorului/familiei adoptatoare.

In cazul in care raportului final de evaluare contine recomandarea de eliberare a atestatului pentru o grupa de varsta sau, dupa caz, cu numarul de copii pentru care persoana/familia nu este de accord acesta poate fi contestat.

Solutionarea contestatiei se realizeaza in termen de 30 de zile de la inregistrarea ei la A.N.P.D.C.A., iar rezultatul solutionarii acesteia si, dupa caz, propunerea formulata se comunica directiei si contestatarului.

3. POTRIVIREA TEORETICA SI PRACTICA IN CADRUL PROCEDURII ADOPTIEI INTERNE

Potrivirea initiala la nivelul directiei

Procesul de potrivire consta in identificarea si selectarea persoanei/familiei atestate in vederea adoptiei care, din punct de vedere teoretic, corespunde nevoilor copilului. Potrivirea initiala se realizeaza pornind de la nevoile si caracteristicile copilului, luand in considerare capacitatea adoptatorului/familiei adoptatoare atestate de a raspunde acestora.

Selectia persoanelor/familiilor atestate se realizeaza pe baza criteriilor mentionate. Adoptatorii care raspund in aceeasi masura criteriilor de potrivire initiala se ierarhizeaza in lista incepand cu acei adoptatori care locuiesc in fapt la adresa de domiciliu/resedinta din acelasi judet/sector cu cel al copilului. Adoptatorii care locuiesc in fapt la adresa de domiciliu/resedinta din acelasi judet/sector cu cel al copilului vor fi ierarhizati in lista in functie de vechimea atestatelor, lista fiind completata cu adoptatorii din celelalte judete care, la randul lor, sunt ierarhizati in functie de vechimea atestatelor. In situatia in care adoptatorul/familia adoptatoare a mai fost atestat/atestata, pentru stabilirea vechimii se va lua in considerare data primei dispozitii de atestare, numai in cazul in care nu au existat intreruperi mai mari de 6 luni intre data expirarii valabilitatii atestatului si data emiterii noii dispozitii de atestare.

Potrivirea practica

Potrivirea practica vizeaza pregatirea copilului, a adoptatorului/familiei adoptatoare si a altor persoane de referinta pentru copil si organizarea de intalniri intre copil si adoptator/familia adoptatoare, in vederea facilitarii acomodarii acestora.

Initierea potrivirii practice se realizeaza de catre responsabilul de caz al copilului sau, dupa caz, de catre responsabilul de caz al adoptatorului/familiei adoptatoare si consta in informarea acestor persoane cu privire la copil, nevoile si caracteristicile acestuia, motivele pentru care se apreciaza ca adoptatorul/familia adoptatoare respectiv/respectiva este potrivit/potrivita pentru acel copil, prezentandu-i-se si fotografii recente ale copilului.

Responsabilul de caz contacteaza de indata adoptatorul/familia adoptatoare si ii informeaza asupra faptului ca au obligatia de a se prezenta in termen de maximum 7 zile la directie. Informarea se poate realiza telefonic sau prin intermediul unei notificari transmise prin fax sau posta electronica. In situatia in care adoptatorul/familia adoptatoare nu se prezinta la directie in termenele prevazute ori in cazul in care ulterior realizarii primei etape a potrivirii practice persoana/familia adoptatoare refuza continuarea acesteia, pentru copil se reia procedura de potrivire initiala. Motivele refuzului se consemneaza in scris.

R.N.A. conţine o sectiune distincta pentru urmatoarele categorii de copii greu adoptabili:

  • cei pentru care in termen de 9 luni de la ramanerea definitiva a sentintei de deschidere a procedurii de adoptie, nu s-a reusit initierea potrivirii practice;
  • cei pentru care in termen de 9 luni de la ramanerea definitiva a sentintei de deschidere a procedurii de adoptie, desi a fost initiata etapa potrivirii practice, aceasta a esuat;
  • cei pentru care in termen de 9 luni de la ramanerea definitiva a sentintei de deschidere a procedurii de adoptie, desi a fost pronuntata o sentinta de incredintare in vederea adoptiei, aceasta a fost revocata.

In cadrul sectiunii copiilor greu adoptabili se introduc si copiii pentru care lista generata de R.N.A. nu contine timp de 3 luni consecutiv, nici un adoptator/familie adoptatoare atestata.

In situatia copiilor greu adoptabili se realizeaza demersuri suplimentare pentru identificarea unui adoptator/familie adoptatoare prin continuarea procedurilor de potrivire initiala prevazute in cadrul procedurii adoptiei interne concomitent cu crearea si utilizarea profilului copilului greu adoptabil, procedurile de potrivire fiind realizate tinand cont de nevoile particulare ale acestor copii.

Profilul copiilor greu adoptabili contine o fotografie actuala a copilului sau dupa caz, o imagine reprezentantiva aleasa impreuna cu acesta, precum si urmatoarele informatii :

  • prenumele copilului;
  • judetul de domiciliu al copilului;
  • varsta copilului si daca varsta cronologica este diferita de varsta de dezvoltare;
  • descrierea succinta a nevoilor de sanatate, emotionale, educationale ale copilului;
  • principalele trasaturi de personalitate si interesele/abilitatile/aptitudinile copilului;
  • in cazul fratilor care nu pot fi separati in cadrul procedurii de adoptie, profilul este comun.

In cazul in care responsabilul de caz al familiei constata ca persoana/familia a fost selectata intr-o procedura de potrivire initiala in cadrul listei unui copil adoptabil, solicita acesteia sa opteze intre a fi continuata procedura de potrivire initiala pe lista sau a fi demarata procedura de potrivire cu un copil greu adoptabil.

4. INCREDINTAREA IN VEDEREA ADOPTIEI

In termen de maxim 5 zile de la intocmirea raportului de potrivire, directia de la domiciliul copilului, prin intermediul compartimentului de specialitate, sesizeaza instanta judecatoreasca pentru incredintarea copilului in vederea adoptiei.

Odata cu cererea de incredintare in vederea adoptiei, directia solicita instantei sa se pronunte si cu privire la revocarea masurii de protectie speciala.

Parti citate in judecarea cererilor de incredintare a copilului in vederea adoptiei:

  • Directia de la domiciliul copilului;
  • Directia de la domiciliul familiei;
  • Familia adoptatoare.

Executarea sentintei judecatoresti prin care s-a admis cererea de incredintare in vederea adoptiei se face in baza unui certificat de grefa.
Termenul pentru care s-a dispus incredintarea se calculeaza de la data mutarii efective a copilului la domiciliul adoptatorului/familiei adoptatoare.

In cazul in care exista o cerere de revizuire, instanta poate dispune revocarea masurii de incredintare si va hotari o masura provizorie de protectie a copilului pana la solutionarea revizuirii.

Pe intreaga perioada in care copilul este incredintat in vederea adoptiei directia, in a carei raza administrativ-teritoriala domiciliaza adoptatorul/familia adoptatoare, are obligatia de a urmari evolutia copilului, intocmind in acest sens rapoarte bilunare.

Rapoartele bilunare contin constatarile rezultate ca urmare a evaluarii relatiilor dintre copil si familie, in urma vizitelor efectuate de catre responsabilul de caz si de catre un psiholog din cadrul compartimentului de specialitate, precum si propuneri vizand, dupa caz, mentinerea, prelungirea sau revocarea incredintarii in vederea adoptiei.

Responsabilul de caz are obligatia de a informa adoptatorul/familia adoptatoare asupra recomandarilor si concluziilor continute in cuprinsul rapoartelor bilunare.

La sfarsitul perioadei de incredintare in vederea adoptiei, directia in a carei raza administrativ-teritoriala domiciliaza adoptatorul/familia adoptatoare intocmeste un raport final, in care se evidentiaza modul in care copilul s-a adaptat noului mediu de viata, luandu-se in considerare constatarile si concluziile rapoartelor bilunare sau ale altor documente intocmite in aceasta perioada.

Raportul final se intocmeste de catre responsabilul de caz si psihologul desemnat din cadrul compartimentului de specialitate, contine propunererea vizand incuviintarea adoptiei si se aproba de catre directorul directiei.

Prelungirea si revocarea incredintarii in vederea adoptiei

In situatiile in care este necesara prelungirea incredintarii in vederea adoptiei, directia sesizeaza de indata instanta judecatoreasca cu cerere in acest sens. In situatiile in care se solicita revocarea incredintarii in vederea adoptiei, cererea adresata instantei judecatoresti contine si solicitarea cu privire la instituirea unei masuri de protectie speciala pentru copil si desemnarea persoanei care urmeaza sa exercite drepturile si obligatiile parintesti cu privire la acesta.

5. PROCEDURA DE PLATA A INDEMNIZATIEI CARE SE ACORDA PE PERIOADA CONCEDIULUI DE ACOMODARE

Adoptatorul sau, opţional, oricare dintre sotii familiei adoptatoare, care realizeaza venituri supuse impozitului pe venit poate beneficia de un concediu de acomodare cu durata de maximum un an, care include si perioada incredintarii copilului in vederea adoptiei, precum si de o indemnizatie lunara, raportata la indicatorul social de referinta, in cuantum de 3,4 ISR.

Plata indemnizatiei lunare aferente concediului de acomodare, prevazuta de lege se face pe baza cererii persoanei indreptatite aflata in concediul de acomodare. Cererea este insotita de actele prevazute de lege precum si de copia actului de identitate a solicitantului, copia certificatului de nastere al copilului si acte doveditoare privind realizarea de venituri supuse impozitului pe venit. Pentru acordarea indemnizatiei lunare aferente concediului de acomodare, cererea si documentele justificative se depun in termen de maximum 10 zile lucratoare de la data la care a fost pusa in executare hotararea judecatoreasca de incredintare in vederea adoptiei si se inregistreaza la Agentia Judeteana pentru Plati si Inspectie Sociala in a carei raza administrativ teritoriala are domiciliul persoana indreptatita. In situatia in care cererea este depusa dupa termenul prevazut, dar pana la implinirea termenului pentru care a fost dispusa incredintarea in vederea adoptiei, drepturile se acorda de la data la care este depusa cererea.

6. INCUVIINTAREA ADOPTIEI INTERNE

Cererea de incuviintare a adoptiei este insotita de documentele prevazute de lege, precum si de urmatoarele:

  • copie dupa buletinul/cartea de identitate, permisul de sedere pe termen lung/permisul de sedere permanenta sau, dupa caz, cartea de rezidenta permanenta;
  • documentul prin care a fost instituit plasamentul/tutela pentru situatiile in care copilul a fost plasat sau se afla in tutela la adoptator/familia adoptatoare de cel putin 2 ani;
  • raportul de consiliere a copilului care a implinit varsta de 10 ani in vederea exprimarii consimtamantului.

Raportul final intocmit la sfarsitul perioadei de incredintare in vederea adoptiei se depune la instanta judecatoreasca pana cel mai tarziu cu 5 zile inaintea termenului la care directia a fost citata pentru judecarea cauzei.

7. MONITORIZAREA POST ADOPTIE

Monitorizarea postadoptie se realizeaza trimestrial, de catre directia de la domiciliul copilului prin intermediul compartimentului de specialitate, pentru o perioada de cel putin 2 ani de la incuviintarea adoptiei. Responsabilul de caz pentru monitorizarea postadoptie, are obligatia de a intocmi rapoarte trimestriale de monitorizare care consemneaza evolutia copilului adoptat si a relatiilor dintre acesta si adoptator/familia adoptatoare.
In termen de maxim 15 zile de la incheierea perioadei de monitorizare postadoptie, responsabilul de caz intocmeste raportul final de inchidere a cazului, care este supus aprobarii directorului directiei.


Adoptia internationala

Tipul de incadrare in adoptie se face in functie de resedinta obisnuita a adoptatorului/ familia adoptatoare. Resedinta obisnuita este locul unde: locuiesti efectiv, lucrezi si dezvolti relatii.

Adoptia internationala – adoptia in care adoptatorul sau familia adoptatoare si copilul ce urmeaza sa fie adoptat au resedinta obisnuita in state diferite, iar, in urma incuviintarii adoptiei, copilul urmeaza sa aiba aceeasi resedinta obisnuita cu cea a adoptatorului

Persoanele/familiile cu resedinta obisnuita in strainatate aflate intr-una dintre situatiile prevazute de lege pentru a putea adopta international un copil a carui resedinta obisnuita este in Romania, trebuie sa solicite atestarea ca persoana/familie potential adoptatoare statul unde locuieste efectiv. Dupa ce sunt atestate pot formula cerere de adoptie care se inainteaza A.N.P.D.C.A, iar pentru a fi luata in evidenta Registrului National de Adoptie, cererea trebuie sa fie insotita de urmatoarele documente:

a) pasaport sau carte de identitate valabila care atesta cetatenia solicitantului/solicitantilor;

b) declaratie autentificata pe propria raspundere a solicitantilor ca nu sunt decazuti din drepturile parintesti, precum si ca nu au copil/copii in sistemul de protectie;

c) actul de casatorie si acte de nastere, in copie legalizata;

d) acte doveditoare privind gradul de rudenie cu copilul, daca este cazul;

e) caziere judiciare ale persoanelor care doresc sa adopte si, dupa caz, al sotului care nu se asociaza la cererea de adoptie; in cazul solicitantilor care au si cetatenia romana se depune si cazierul judiciar eliberat de autoritatile romane.

f) raport medical, intocmit separat pentru fiecare adoptator, continand rezultatul evaluarii psihiatrice si, dupa caz, raportul medical privind bolile psihice ale sotului care nu se asociaza la cererea de adoptie;

g) raport intocmit de autoritatile competente din statul primitor, cuprinzand informatii cu privire la identitatea persoanelor care doresc sa adopte, capacitatea si aptitudinea lor de a adopta, situatia lor personala, familiala, materiala si medicala, mediul social, motivele care ii determina sa adopte un copil din Romania, precum si cu privire la copiii pe care ar putea sa-i primeasca spre adoptie;

h) documentul eliberat de autoritatea straina competenta care atesta ca persoana/familia este apta sa adopte;

i) documentul eliberat de autoritatea straina competenta sau organizatia straina acreditata care atesta ca adoptatul va beneficia in tara straina de aceeasi situatie legala ca si aceea a unui copil biologic al adoptatorului;

j) documentul eliberat de autoritatea straina competenta sau organizatia straina acreditata care atesta existenta serviciilor postadoptie;

k) documentul eliberat de autoritatea straina, competenta sau organizatia straina acreditata din care sa rezulte ca se va asigura monitorizarea evolutiei copilului si a relatiilor dintre acesta si parintii sai adoptivi, pentru o perioada de minimum 2 ani de la incuviintarea adoptiei, prin transmiterea de rapoarte trimestriale catre A.N.P.D.C.A.;

l) documentul eliberat de autoritatea straina competenta sau organizatia straina acreditata care sa evidentieze ca adoptatorii au beneficiat, in statul primitor, de consiliere necesara in vederea adoptiei.

Documentele prevazute vor fi transmise in original sau, dupa caz, in copie legalizata si insotite de traducerea autorizata in limba romana. Toata documentatia prevazuta se transmite si in fotocopie.

In situatia in care cererea este insotita de documentatia prevazuta in si sunt respectate dispozitiile legale, este luata in evidenta R.N.A., iar A.N.P.D.C.A. notifica acest aspect autoritatii centrale sau organizatiei straine acreditate. In cazul in care cererea nu este insotita de toate documentele prevazute A.N.P.D.C.A. notifica, in termen de 10 zile de la inregistrarea acesteia, autoritatii straine competente sau organizatiei straine acreditate necesitatea completarii documentatiei. In acest caz, cererea nu este luata in evidenta R.N.A.

In situatia in care documentele solicitate nu sunt transmise in termen de 4 luni de la inregistrarea cererii, A.N.P.D.C.A. informeaza autoritatea centrala sau organizatia straina acreditata cu privire la imposibilitatea solutionarii cererii si restituie documentatia anexata acesteia.

Completarea documentatiei ce insoteste cererea de adoptie internationala se poate face atat de catre autoritatea straina competenta, organizatia straina acreditata care a transmis cererea prin persoane care fac parte din personalul angajat ori persoane imputernicite in acest sens, cat si de catre adoptator/familia adoptatoare.

In situatia in care adoptatorul sau unul dintre sotii familiei adoptatoare care formuleaza cerere de adoptie internationala este ruda pana la gradul al patrulea cu copilul, A.N.P.D.C.A. verifica existenta altor solicitari similare din partea rudelor copilului pana la gradul al patrulea atestate cu resedinta obisnuita in Romania. Daca se constata existenta unei solicitari de adoptie formulate de o ruda a copilului pana la gradul al patrulea inclusiv atestata cu resedinta obisnuita in Romania, A.N.P.D.C.A. comunica autoritatii centrale/organizatiei straine acreditate imposibilitatea solutionarii cererii si restituie documentatia anexata acesteia.

In situatia in care in evidenta R.N.A. nu exista date cu privire la rude atestate ale copilului pana la gradul al patrulea inclusiv cu resedinta obisnuita in Romania, persoanele solicitante sunt luate in evidenta R.N.A.

In situatia in care adoptatorul/familia adoptatoare are resedinta obisnuita intr-un stat care nu este parte la Conventia de la Haga, cererea de adoptie este luata in evidenta R.N.A. numai daca A.N.P.D.C.A. a incheiat conventie de colaborare cu autoritatea desemnata cu atributii in domeniul adoptiei internationale din statul de primire si aceasta cerere a fost transmisa potrivit procedurii stabilite in conventie.

         Potrivirea initiala

Procedura de potrivire initiala a copiilor care au deschisa procedura adoptiei si pentru care s-a implinit termenul prevazut de lege ulterior caruia acestia pot fi adoptati international, se realizeaza prin accesarea de catre responsabilul de caz al copilului a listei adoptatorilor/familiilor adoptatoare cu resedinta obisnuita in strainatate, aflati in evidenta  R.N.A.

Accesarea listei se realizeaza odata la 30 zile in situatia copiilor pentru care lista generata de R.N.A. nu contine timp de 3 luni consecutiv, nici un adoptator/familie adoptatoare atestata.

In cazul fratilor inseparabili, lista este comuna. In cazul in care unul dintre acesti frati nu indeplineste conditiile prevazute de lege pentru a putea fi adoptat international, procedura de potrivire initiala prevazuta in prezenta sectiune se initiaza numai la momentul la care toti fratii intrunesc aceste conditii.

Includerea adoptatorilor/familiilor adoptatoare in cadrul listei se face in functie de gradul in care acestia raspund urmatoarelor criterii de potrivire initiala:

a) adoptia unui frate sau a unei surori a copilului

b) adoptia unui alt copil din Romania;

c) varsta copilului;

d) numarul de copii pe care familia ii poate ingriji;

e) sexul copilului;

f) starea de sanatate si nivelul de dezvoltare a copilului.

Criteriile prevazute la lit. c) – f) au caracter eliminatoriu, iar cele prevazute la lit. a) si b)  au caracter de ierarhizare si se utilizeaza in situatia in care exista mai multi/multe adoptatori/familii adoptatoare selectati/selectate ca urmare a aplicarii criteriilor cu caracter eliminatoriu.

In situatia in care in urma aplicarii criteriilor prevazute exista mai multi/multe adoptatori/familii adoptatoare, se acorda prioritate solicitantului a carui cerere are cea mai veche data de inregistrare in evidenta R.N.A.

Procedura de potrivire se realizeaza simultan cu demersurile de potrivire din cadrul procedurii adoptiei interne vizand accesarea si utilizarea profilului copilului greu adoptabil.

Notificari si acorduri

In situatia in care ulterior parcurgerii procedurii de potrivire initiala se apreciaza ca adoptatorul/familia adoptatoare cu resedinta obisnuita in strainatate raspunde nevoilor copilului si poate fi initiata potrivirea practica, responsabilul de caz al copilului face mentiunea corespunzatoare in acest sens in R.N.A., mentiune care suspenda orice alta procedura de potrivire pentru copil si familia respectiva.

Responsabilul de caz al copilului intocmeste in maximum 30 zile de la operarea mentiunii prevazute, raportul cu privire la copil. Raportul se intocmeste si in cazul in care cererea de adoptie internationala este formulata de o ruda pana la gradul al patrulea inclusiv cu copilul. Exemplarul original al raportului se scaneaza si se incarca in R.N.A.

In termen de maximum 15 zile de la data incarcarii in R.N.A. a raportului, A.N.P.D.C.A. comunica autoritatii centrale/organizatiei straine acreditate raportul cu privire la copil si solicita acordul adoptatorului/familiei adoptatoare cu privire la selectia realizata ca urmare a potrivirii initiale, acordul autoritatii straine competente pentru continuarea procedurii de adoptie precum si transmiterea actulului din care rezulta ca exista garantiile ca adoptatul sa intre si sa locuiasca permanent in statul primitor.

Raportul se transmite insotit de traducerea autorizata intr-o limba de circulatie internationala, precum si de 3 fotografii recente ale copilului.  Comunicarea cuprinde si informatii privind obligatia adoptatorilor de a se deplasa in Romania, in sectorul/judetul de domiciliu al copilului, intr-un termen de 60 de zile, in scopul realizarii potrivirii practice.

Potrivirea practica

Adoptatorul/familia adoptatoare selectat/selectata are obligatia sa se deplaseze si sa locuiasca efectiv in Romania, pentru o perioada de cel putin 30 de zile consecutive, in scopul realizarii potrivirii practice cu copilul.

In situatia in care adoptatorul sau unul dintre sotii familiei adoptatoare este ruda pana la gradul al patrulea inclusiv cu copilul, dispozitiile  anterioare se aplica numai in cazul in care nu a avut relatii personale directe cu copilul, o perioada de minimum 15 zile, in ultimul an anterior luarii in evidenta R.N.A. a cererii de adoptie. Existenta relatiilor personale directe poate fi dovedita prin orice mijloc de proba.

Anterior intalnirii dintre copil si adoptator/familia adoptatoare, responsabilul de caz al copilului organizeaza o prima intalnire cu adoptatorii la sediul directiei. Pe parcursul acestei intalniri le sunt oferite informatii suplimentare din dosarul copilului, precum si elemente de natura a facilita interactiunea cu copilul, stabilindu-se si calendarul intalnirilor.

Relationarea copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare se realizeaza in sectorul/judetul de domiciliu al copilului, prin vizite si intalniri la locuinta copilului, in spatii de joaca si recreere, precum si in alte locatii stabilite de responsabilul de caz care sa permita acomodarea si interactiunea dintre acestia.

Numarul intalnirilor dintre copil si adoptatori este de minimum 8, dintre care cel putin 4 se vor desfasura in prezenta responsabilului de caz si/sau a psihologului.

La finalul perioadei de potrivire practica a copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare, responsabilul de caz intocmeste si transmite A.N.P.D.C.A., in maximum 5 zile, raportul de potrivire.

Transmiterea cererii de incuviintare a adoptiei internationale

Dupa finalizarea procedurii de potrivire practica, adoptatorul/familia adoptatoare poate formula cererea de incuviintare a adoptiei, pe care o transmite A.N.P.D.C.A. in vederea inaintarii acesteia instantei judecatoresti. Odata cu transmiterea cererii, adoptatorul/familia adoptatoare are obligatia de a depune si acele documente care si-au pierdut valabilitatea.

Ulterior primirii raportului de potrivire si inregistrarea cererii, A.N.P.D.C.A. inainteaza de indata cererea de incuviintare a adoptiei instantei competente in a carei raza teritoriala este situat domiciliul copilului. Cererea se transmite insotita de originalul raportului de potrivire, de documentele prevazute de lege si dupa caz, de hotararea judecatoreasca definitiva prin care a fost deschisa procedura adoptiei.

In termen de 5 zile de la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti prin care s-a incuviintat adoptia, directia in a carei raza administrativ-teritoriala se afla domiciliul copilului va instiinta despre aceasta, in scris, parintii firesti, precum si autoritatile romane competente sa elibereze documentele de identitate sau de calatorie pentru adoptat.

 Certificatul care atesta conformitatea adoptiei internationale cu dispozitiile Conventiei de la Haga

Certificatul prin care se atesta ca adoptia internationala incuviintata de instanta judecatoreasca romana este conforma cu dispozitiile Conventiei de la Haga se elibereaza de catre A.N.P.D.C.A.

Certificatul se elibereaza si in cazul adoptiei internationale a copilului de catre sotul parintelui sau firesc sau adoptiv.

Eliberarea certificatului se face la cererea adoptatorului/familiei adoptatoare, in termen de maximum 5 zile lucratoare de la inregistrarea cererii insotite de hotararea judecatoreasca de incuviintare a adoptiei, in exemplar legalizat, cu mentiunea „definitiva”. Mentiunea vizand eliberarea certificatului se opereaza in R.N.A.

 

Documente care insotesc cererea de adoptie internationala in vederea luarii in evidenta R.N.A.

 a) pasaport sau carte de identitate valabila care atesta cetatenia solicitantului/solicitantilor;

b) declaratie autentificata pe propria raspundere a solicitantilor ca nu sunt decazuti din drepturile parintesti, precum si ca nu au copil/copii in sistemul de protectie;

c) actul de casatorie si acte de nastere, in copie legalizata;

d) acte doveditoare privind gradul de rudenie cu copilul, daca este cazul;

e) caziere judiciare ale persoanelor care doresc sa adopte si, dupa caz, al sotului care nu se asociaza la cererea de adoptie; in cazul solicitantilor care au si cetatenia romana se depune si cazierul judiciar eliberat de autoritatile romane.

f) raport medical, intocmit separat pentru fiecare adoptator, continand rezultatul evaluarii psihiatrice si, dupa caz, raportul medical privind bolile psihice ale sotului care nu se asociaza la cererea de adoptie;

g) raport intocmit de autoritatile competente din statul primitor, cuprinzand informatii cu privire la identitatea persoanelor care doresc sa adopte, capacitatea si aptitudinea lor de a adopta, situatia lor personala, familiala, materiala si medicala, mediul social, motivele care ii determina sa adopte un copil din Romania, precum si cu privire la copiii pe care ar putea sa-i primeasca spre adoptie;

h) documentul eliberat de autoritatea straina competenta care atesta ca persoana/familia este apta sa adopte;

i) documentul eliberat de autoritatea straina competenta sau organizatia straina acreditata care atesta ca adoptatul va beneficia in tara straina de aceeasi situatie legala ca si aceea a unui copil biologic al adoptatorului;

j) documentul eliberat de autoritatea straina competenta sau organizatia straina acreditata care atesta existenta serviciilor postadoptie;

k) documentul eliberat de autoritatea straina competenta sau organizatia straina acreditata din care sa rezulte ca se va asigura monitorizarea evolutiei copilului si a relatiilor dintre acesta si parintii sai adoptivi, pentru o perioada de minimum 2 ani de la incuviintarea adoptiei, prin transmiterea de rapoarte trimestriale catre A.N.P.D.C.A.;

l) documentul eliberat de autoritatea straina competenta sau organizatia straina acreditata care sa evidentieze ca adoptatorii au beneficiat, in statul primitor, de consiliere necesara in vederea adoptiei.