Serviciul Adopții
Date de contact
Istoricul serviciului
Serviciul de Adoptie a fost infiintat conform Hotararii Consiliului Judetean Bacau nr.120/21.12.2004. In anul 2006 conform Hotararii Consiliului Judetean Bacau nr.38/23.03.2006 Serviciul Adoptie s-a trasformat in Centrul pentru Servicii privind Adoptia.
In baza Hotararii de Guvern nr. 329/31.03.2010, privind unele masuri de eficientizare a activitatilor in domeniul adoptie, Centrul pentru Servicii privind Adoptia s-a transformat in Serviciul Adoptii prin Hotararea Consiliului Judetean nr. 67/30.04.2010, privind modificarea organigramei, a statului de functii, a numarului de personal si a Regulamentului de organizare si functionare ale Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bacau.
In decembrie 2004 in cadrul Directiei General de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bacau s-a infiintat Serviciul de Adoptie conform Hotararii Consiliului Judetean Bacau nr.120/21.12.2004. Serviciul Adoptii ca urmare a Hotararii Consiliului Judetean nr. 209/29.10.2021 privind modificarile organigramei, a statului de functii, a numarului de personal s-a transformat in Biroul Adoptii. Biroul adoptii are in componenta sa un numar de 7 (opt) posturi si este format din doua compartimente: Compartimentul Adoptii si Compartimentul Post-Adoptie.
Descrierea activitatilor desfasurate si a metodologiilor de lucru utilizate:
Activitatea Biroului Adoptii se desfasoara conform urmatoarelor norme legislative in vigoare:
Legislaţie primară:
- Legea nr. 273/2004, republicată, privind procedura adopţiei;
- Extras Codul civil – Cartea a II-a – Titlul III – Capitolul III – Adopția
- Ordinul 600/2018, pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entităţile publice.
Legislaţie secundară:
- Hotararea Nr. 579/2016 din 10 august 2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, modificata prin Hotararea nr. 798 din 28 iulie 2021;
- Ordinul nr. 1430/05.08.2021, privind aprobarea modelului-cadru al atestatului de persoana sau familie apta sa adopte, precum si a modelului şi a conţinutului unor formulare, instrumente şi documente utilizate în procedura de adopţiei;
- Hotararea nr. 448/2017 petru aprobarea Metodologiei privind contactarea parintilor firesti sau a rudelor biologice, accesul adoptatului la informatii vizand originile sale si propriul trecut,precum si accesul parintilor firesti sau a rudelor biologice ale persoanelor adoptate la informatii referitoare la persoana adoptata;
- Hotararea nr. 233/2012 republicata privind serviciile si activitatile ce pot fi desfasurate de catre Organismele private romane in cadrul procedurii adoptiei interne precum si metodologia de autorizare a acestora;
- Ordinul 288/2006, privind aprobarea standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecţiei drepturilor copilului;
- Legea 272/2004, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.
Conform Legii 273/2004, adoptia este operatiunea juridica prin care se creaza legatura de filiatie intre adoptator si adoptat, precum si legaturile de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului.
Scop: Biroul Adoptii urmareste cu precadere sa mediatizeze si sa identifice cat mai multe familii de adoptie, dand astfel posibilitatea unui mare numar de copii sa creasca si sa se dezvolte intr-un mediu familial.
Obiective:
- integrarea copilului intr-o familie permanenta;
- dezinstitutionalizarea.
Nu poate adopta:
- Persoana care a fost condamnată definitiv pentru o infracţiune contra persoanei sau contra familiei, săvârşită cu intenţie, precum şi pentru infracţiunea de pornografie infantila şi infracţiuni privind traficul de droguri sau precursori nu poate adopta;
- Persoana ori familia al cărei copil beneficiază de o măsură de protecţie specială sau care este decăzută din drepturile părinteşti;
- Interdicţia se aplică şi persoanelor care doresc să adopte singure, ai căror soţi sunt bolnavi mintal sau se găsesc în una dintre situaţiile anterioare.
Etapele adoptiei Procesul de adopţie presupune parcurgerea etapelor privind: identificarea, recrutarea, deschiderea procedurii de adoptie, evaluarea familiilor potenţial adoptatoare, potrivirea initiala si practica, încredinţarea în vederea adopţiei, încuviinţarea adopţiei şi monitorizarea post-adopţie.
Cererea familiei potenţial adoptatoare Persoana sau familia care solicită evaluarea în vederea eliberarii atestatului formulează o cerere scrisă adresată direcţiei/organism privat autorizat în a cărei rază administrativ-teritorială domiciliază. Cererea privind eliberarea atestatului este însoţită de documentele prevăzute de lege. Iniţierea procesului de evaluare are loc numai după depunerea actelor prevăzute. Verificarea documentelor precum şi identificarea eventualelor interdicţii la adopţie se realizează de către consilierul juridic din cadrul compartimentului de specialitate în termen de maxim 10 zile de la înregistrarea cererii. După înregistrarea cererii de evaluare, responsabilul de caz stabileşte, de comun acord cu familia, programul interviurilor, al vizitelor la domiciliu, al întâlnirilor cu rude, vecini, colegi de la locul de muncă al soţilor.
Evaluarea familiei potenţial adoptatoare Procesul de evaluare a adoptatorului/familiei adoptatoare cuprinde urmatoarele etape:
- evaluarea socială, realizată de responsabilul de caz;
- evaluarea psihologică, realizată de psihologul desemnat ca membru al echipei de evaluare;
- pregătirea pentru asumarea în cunoştinţă de cauză a rolului de părinte, realizată de compartimentul de specialitate.
Procesul de evaluare se realizează prin întâlniri şi discuţii cu adoptatorul/familia adoptatoare, cu membrii familiei extinse a acestora, cu alte persoane care pot furniza informaţii relevante precum şi prin întâlniri în grup, în cadrul etapei de pregatire. Totodată, în cadrul evaluării sunt analizate şi informaţiile conţinute în documentele existente la dosarul solicitanţilor.
Pe tot parcursul procedurii de evaluare precum şi pe durata valabilităţii atestatului, adoptatorul/familia adoptatoare are obligaţia de a informa direcţia cu privire la eventualele schimbări intervenite în situaţia sa socio-psiho-medicală, anexând dupa caz acte doveditoare.
După parcurgerea celor 3 etape ale procesului de evaluare, membrii echipei de evaluare întocmesc raportul final de evaluare a capacităţii de a adopta a adoptatorului/familiei adoptatoare si propun atestarea/neatestarea ca familie/persoana adoptatoare. Raportul se întocmeşte în maximum 90 de zile de la depunerea cererii de evaluare, iar atestatul de familie/persoana adoptatoare are valabilitate 5 ani, cu obligativitatea de a se reevalua anual familia/persoana adoptatoare.
Stabilirea adopţiei interne ca finalitate a Planului Induvidualizat de Protecţie
Stabilirea finalităţii Planului Individualizat de Protecţie este în competenţa managerului de caz desemnat conform normelor legale în vigoare. Anterior stabilirii adopţiei interne ca finalitate a planului individualizat de protecţie, managerul de caz trebuie să se asigure că în cazul fiecarui copil pentru care s-a stabilit în conditiile legii o masură de protecţie specială au fost realizate demersuri pentru reintegrarea la părinţii săi fireşti, precum şi pentru integrarea copilului în familia extinsă.
Planul Individualizat de Protecţie, astfel cum este acesta reglementat de Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificările ulterioare, are ca finalitate adopţia internă dacă:
- după instituirea măsurii de protecţie specială a trecut un an şi părinţii fireşti ai copilului, în grija cărora acesta nu a putut fi lăsat din motive neimputabile părinţilor, nu colaborează cu autorităţile în vederea realizării demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea copilului;
- după instituirea măsurii de protecţie specială au trecut 6 luni şi părinţii fireşti ai copilului, în grija cărora acesta nu a putut fi lăsat din motive imputabile părinţilor, nu colaborează cu autorităţile în vederea realizării demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea copilului;
- după instituirea măsurii de protecţie specială au trecut 6 luni şi părinţii fireşti nu au putut fi găsiţi;
- copilul a fost înregistrat din părinţi necunoscuţi. În acest caz, adopţia ca finalitate a planului individualizat de protecţie se stabileşte în maximum 30 de zile de la eliberarea certificatului de naştere al acestuia;
- după instituirea măsurii de protecţie specială, părinţii fireşti cu vârsta peste 18 ani, care au declarat în scris că nu doresc să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului, nu revin.
În situaţia copilului pentru care s-a instituit plasamentul la o rudă până la gradul al patrulea, planul individualizat de protecţie poate avea ca finalitate adopţia internă, numai în situaţia în care managerul de caz apreciază că este în interesul copilului deschiderea procedurii adopţiei.
Deschiderea procedurii adopţiei interne Dosarul copilului pentru care a fost stabilită adopţia ca finalitate a Planului Individualizat de Protectie este transmis de către managerul de caz, în copie, compartimentului de specialitate, pe baza unui proces verbal de predare-primire. Dosarul trebuie să cuprindă toate documentele care au dus la stabilirea Planului Individualizat de Protecţie ce are ca finalitate adopţia. Ulterior preluării dosarului copilului de către compartimentul de specialitate, direcţia sesizează, în termenul prevăzut de lege, instanţa judecătorească în vederea deschiderii procedurii adopţiei. În situaţia copilului pentru care a fost instituită tutela, acţiunea de deschidere a procedurii adopţiei interne este promovată de către direcţia de la domiciliul copilului la solicitarea tutorelui.
Pe baza dosarului întocmit, se solicită instanţei deschiderea procedurii de adopţie, faza în care părinţii biologici/tutorele îşi exprimă consimţământul la adopţia copilului. Consimţământul părinţilor fireşti se dă în faţa instanţei judecătoreşti odată cu soluţionarea cererii de deschidere a procedurii adopţiei. Conform art. 8 din lege „în mod excepţional Instanţa judecătorească poate trece peste refuzul părinţilor fireşti sau, după caz, al tutorelui de a consimţi la adopţia copilului dacă se dovedeşte, că aceştia refuză în mod abuziv să îşi dea consimţământul la adopţie şi instanţa apreciază că adopţia este în interesul superior al copilului. Instanţa judecătorească poate trece peste refuzul părinţilor fireşti sau, după caz, al tutorelui de a consimţi la adopţia copilului dacă se dovedeşte, prin orice mijloc de probă, că aceştia refuză în mod abuziv să îşi dea consimţământul la adopţie şi instanţa apreciază că adopţia este în interesul superior al copilului, ţinând seama şi de opinia acestuia dată în condiţiile legii, cu motivarea expresă a hotărârii în această privinţă. Se poate considera refuz abuziv de a consimţi la adopţie şi situaţia în care, deşi legal citaţi, părinţii fireşti sau, după caz, tutorele nu se prezintă la două termene consecutive fixate pentru exprimarea consimţământului. Consimţământul la adopţie nu poate fi exprimat în locul părinţilor fireşti/tutorelui copilului de către curator, mandatar sau o altă persoană împuternicită în acest sens.
Potrivirea iniţială la nivelul direcţiei Procesul de potrivire constă în identificarea şi selectarea persoanei/familiei atestate în vederea adopţiei care, din punct de vedere teoretic, corespunde nevoilor copilului. Potrivirea iniţială se realizează pornind de la nevoile şi caracteristicile copilului, luând în considerare capacitatea adoptatorului/familiei adoptatoare atestate de a răspunde acestora.
Includerea adoptatorilor/familiilor adoptatoare în cadrul listei se face în funcţie de gradul în care aceştia răspund nevoilor şi caracteristicilor copilului, menţionate mai jos, şi care reprezintă criterii de potrivire iniţială:
- vârsta copilului;
- sexul copilului;
- numărul de copii pe care familia îi poate îngriji;
- starea de sănătate a copilului.
Ulterior aplicării criteriilor prevăzute la alin. (2), în listă se includ cu prioritate adoptatorii / familiile adoptatoare atestate, prevăzute la art. 39 alin. (2) din lege.
În primele 6 luni de la eliberarea atestatului, adoptatorul/familia adoptatoare care răspunde în aceeaşi măsură criteriilor de includere în cadrul listei şi care locuieşte în fapt la adresa de domiciliu/reşedinţă din acelaşi judeţ/sector cu cel al copilului se ierarhizează în listă în funcţie de vechimea atestatelor. Începând cu luna a 7-a de la eliberarea atestatului, adoptatorii care răspund în aceeaşi măsură criteriilor de includere în cadrul listei se ierarhizează la nivel naţional exclusiv în funcţie de vechimea atestatelor.
Potrivirea practică Potrivirea practică presupune facilitarea contactului direct între copil şi adoptator /familia adoptatoare prin:
- întâlniri ale copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare la sediul direcţiei;
- vizitarea copilului la domiciliul persoanei, familiei, asistentului maternal sau serviciului de tip rezidenţial;
- întâlniri ale copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare într-un loc neutru în raport cu copilul, cu sau fără supravegherea modului în care relaţiile personale sunt întreţinute, în funcţie de interesul superior al copilului;
- găzduirea copilului, pentru o perioadă de maximum 7 zile calendaristice consecutive, de către adoptatorul/familia adoptatoare. În situaţii excepţionale responsabilul de caz al familiei poate propune prelungirea perioadei de găzduire cu maximum 7 zile calendaristice.
Potrivirea practică se realizează în termen de maximum 3 luni de la exprimarea acordului adoptatorului/familiei adoptatoare prevăzut la art. 55 alin. (2) cu privire la continuarea procedurii de potrivire practică.
Profilul Public al Copilului Registrul National de Adoptie conţine o secţiune distinctă pentru următoarele categorii de copii:
- cei pentru care în termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a sentinței de deschidere a procedurii de adopție, nu s-a reuşit iniţierea potrivirii practice;
- cei pentru care în termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a sentinței de deschidere a procedurii de adopție, deşi a fost iniţiată etapa potrivirii practice, aceasta a eşuat;
- cei pentru care în termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a sentinței de deschidere a procedurii de adopție, deși a fost pronunțată o sentință de încredințare în vederea adopției, aceasta a fost revocată.
Profilul public conține o fotografie actuală a copilului sau după caz, o imagine reprezentantivă precum şi următoarele informaţii :
- prenumele copilului;
- judeţul de domiciliu al copilului;
- vârsta copilului şi dacă vârsta cronologică este diferită de vârsta de dezvoltare;
- descrierea succintă a nevoilor de sănătate, emoţionale, educaţionale ale copilului;
- principalele trăsături de personalitate şi interesele/abilităţile/aptitudinile copilului;
- în cazul fraţilor care nu pot fi separați în cadrul procedurii de adopție, profilul este comun.
ÎNCREDINŢAREA ÎN VEDEREA ADOPŢIEI
În termen de maxim 5 zile de la întocmirea raportului de potrivire, direcţia de la domiciliul copilului, sesizează instanţa judecătorească pentru încredinţarea copilului în vederea adopţiei.
Odată cu cererea de încredinţare în vederea adopţiei, direcţia solicită instanţei să se pronunţe şi cu privire la revocarea măsurii de protecţie specială. Termenul pentru care s-a dispus încredinţarea se calculează de la data mutării efective a copilului la domiciliul adoptatorului/familiei adoptatoare.
Pe întreaga perioadă în care copilul este încredinţat în vederea adopţiei direcţia, în a cărei rază administrativ-teritorială domiciliază adoptatorul/familia adoptatoare, are obligaţia de a urmări evoluţia copilului, întocmind în acest sens rapoarte bilunare. La sfârsitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei, direcţia în a carei rază administrativ-teritorială domiciliază adoptatorul/familia adoptatoare întocmeşte un raport final, în care se evidenţiază modul în care copilul s-a adaptat noului mediu de viaţă, luându-se în considerare constatările şi concluziile rapoartelor bilunare sau ale altor documente întocmite în această perioadă. Raportul final se întocmeşte de către responsabilul de caz şi psihologul desemnat din cadrul compartimentului de specialitate, conţine propunererea vizând încuviinţarea adopţiei şi se aprobă de către directorul geleral al direcţiei.
Prelungirea şi revocarea încredinţării în vederea adopţiei
În situaţiile în care este necesară prelungirea încredinţării în vederea adopţiei, direcţia sesizează de îndată instanţa judecătorească cu cerere în acest sens. În situaţiile în care se solicită revocarea încredinţării în vederea adopţiei, cererea adresată instanţei judecătoreşti conţine şi solicitarea cu privire la instituirea unei măsuri de protecţie specială pentru copil şi desemnarea persoanei care urmează să exercite drepturile şi obligaţiile părinteşti cu privire la acesta. Adoptatorul sau, opţional, oricare dintre soţii familiei adoptatoare, care realizează venituri supuse impozitului pe venit, poate beneficia de un concediu de acomodare cu durata de maximum un an, care include şi perioada încredinţării copilului în vederea adopţiei, precum şi de o indemnizaţie lunară. Cuantumul indemnizaţiei lunare este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei emiterii hotărârii judecătoreşti de încredinţare în vederea adopţiei.
ÎNCUVIINŢAREA ADOPŢIEI Cererea de încuviinţare a adopţiei se introduce la instanţa judecătorească cu cel puţin 5 zile calendaristice înainte de expirarea perioadei pentru care a fost dispusă încredinţarea în vederea adopţiei si este însoţită de documentele prevăzute de lege Raportul final se întocmit la sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei si se depune pe rolul instanţei judecătoresti.
MONITORIZAREA POST ADOPŢIE Monitorizarea postadoptie se realizează trimestrial, de către direcţia de la domiciliul copilului prin intermediul compartimentului de specialitate, pentru o perioada de cel puţin 2 ani de la încuviinţarea adopţiei. Responsabilul de caz pentru monitorizarea postadopţie, are obligaţia de a întocmi rapoarte trimestriale de monitorizare care consemnează evoluţia copilului adoptat şi a relaţiilor dintre acesta şi adoptator/familia adoptatoare. Monitorizarea post-adopţie nu se realizează în cazul adopţiei copilului de către soţul părintelui său firesc sau adoptiv şi nici în cazul adopţiei copilului de către tutore sau rude.
Indemnizatia de sprijin Familia adoptatoare beneficiază, cu titlul de sprijin financiar, de o indemnizaţie lunară, denumită în continuare indemnizaţie de sprijin, raportată la indicatorul social de referinţă, în cuantum de 1,20 ISR, pentru fiecare copil care, la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei, se află în una dintre următoarele situaţii:
- are vârsta cuprinsă între 3 şi 6 ani;
- este încadrat în grad de handicap uşor sau mediu;
- face parte dintr-un grup de 2 fraţi adoptabili împreună.
Cuantumul indemnizaţiei de sprijin se majorează cu 50% pentru cazul în care la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei copilul se află în una dintre următoarele situaţii:
- are împlinită vârsta de 7 ani;
- este încadrat în grad de handicap accentuat sau grav, infectat HIV sau bolnav SIDA;
- face parte dintr-un grup de cel puţin 3 fraţi adoptabili împreună.
În situaţia în care copilul adoptat întruneşte două dintre condiţiile prevăzute la alin. (1) sau (2), cuantumul indemnizaţiei de sprijin se majorează cu 75%. În situaţia în care copilul adoptat întruneşte cumulativ toate condiţiile prevăzute la alin. (1) sau pe cele prevăzute la alin. (2), cuantumul indemnizaţiei de sprijin se majorează cu 100%.
Indemnizaţia de sprijin se acordă începând cu luna următoare rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei. La cererea adoptatului, dacă acesta îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ de zi, sprijinul financiar poate fi acordat pe toată durata continuării studiilor, dar fără a se depăşi vârsta de 26 de ani.
Pentru acordarea indemnizaţiei de sprijin cererea şi documentele justificative se depun în termen de 30 zile lucrătoare de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei şi se înregistrează la agenţia teritorială în a cărei rază administrativ-teritorială are domiciliul persoana îndreptăţită. În situaţia în care se depăşeşte termenul de 30 de zile lucrătoare, indemnizaţia de sprijin se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii.
Indemnizatia pentru servicii de recuperare Familia adoptatoare care a adoptat unul sau mai mulţi copii beneficiază pentru fiecare copil adoptat de o sumă fixă în cuantum de 1.500 lei pe an, destinată asigurării unor servicii de recuperare/reabilitare medicale, psihologice sau de altă natură şi a căror necesitate a fost stabilită ca urmare a recomandărilor unui medic, psiholog sau asistent social. Suma se acordă pe perioada etapei de monitorizare postadopţie şi numai dacă nu a intervenit desfacerea adopţiei sau declararea nulităţii acesteia. Perioada de acordare se poate prelungi o singură dată până la 6 luni în situaţia în care, în baza recomandărilor unui medic, psiholog sau asistent social, se impune continuitatea asigurării serviciilor de recuperare/reabilitare.
Documente /formulare de interes public specifice Biroului Adopţii Cererea privind eliberarea atestatului este însoţită de urmatoarele documente:
-
- copie de pe buletinul/cartea de identitate, permisul de şedere pe termen lung sau, după caz, cartea de rezidenţă permanentă;
- declaraţie autentică pe propria răspundere cu privire la locuirea efectivă şi continuă pe teritoriul României în ultimele 6 luni anterioare depunerii cererii de evaluare, neexistând absenţe temporare care cumulat să depăşească 3 luni;
- copie, certificată de către direcţie sau, după caz, de către adoptator/familia adoptatoare, de pe certificatul de naştere;
- copie certificată de către direcţie sau, după caz, de către adoptator/familia adoptatoare de pe certificatul de căsătorie sau hotărârea de divorţ/certificatul de divorţ, dacă este cazul;
- copie de pe titlul de proprietate sau alt document care să ateste dreptul de folosinţă a locuinţei;
- certificatul de cazier judiciar;
- adeverinţe de venit sau alte documente care atestă veniturile solicitantului/solicitanţilor;
- certificat/adeverinţă medical/medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate şi eventualele boli cronice, însoţit/însoţită de rezultatul evaluării psihiatrice;
- declaraţia soţului care nu se asociază la cererea de adopţie, cu indicarea expresă a motivelor neasocierii, după caz;
- declaraţie autentică pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul/solicitanţii nu este/sunt decăzut/decăzuţi din drepturile părinteşti, precum şi referitor la faptul că nu are/au copil/copii în sistemul de protecţie specială;
- certificatul de cazier judiciar al persoanelor cu care locuieşte solicitantul;
- certificat/adeverinţă medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate a celorlalte persoane cu care locuieşte solicitantul, cu menţionarea eventualelor boli cronice, însoţit/însoţită de rezultatul evaluării psihiatrice.
Pentru a putea certifica documentele va rugam sa aveti la dumneavoastra documentele in original.