Accesibilizare ( informatii despre accesibilizare, responsabilitati in domeniu, proiecte )

Accesibilitatea este un vector esențial pentru incluziune, fiind definit în Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități ca un principiu general (art 3), obligație generală a Statelor (art 4) și un domeniu de intervenție specific (art 9).

Măsurile prevăzute de Convenție pentru Statele părți includ acțiuni pentru:

1. a) a elabora, promulga şi monitoriza implementarea standardelor minime şi instrucţiunilor pentru accesibilizarea facilităţilor şi serviciilor deschise publicului sau oferite acestuia;
2. b) a se asigura că entităţile private care oferă facilităţi şi servicii deschise publicului sau oferite acestuia ţin cont de toate aspectele legate de accesibilitate, pentru persoanele cu dizabilităţi;
3. c) a asigura părţilor implicate formare pe problemele de accesibilitate cu care se confruntă persoanele cu dizabilităţi;
4. d) a asigura, în clădiri şi în alte spaţii publice, semne în limbaj Braille şi forme uşor de citit şi de înţeles;
5. e) a furniza forme de asistenţă vie şi intermediere, inclusiv ghizi, cititori şi interpreţi profesionişti de limbaj mimico-gestual, pentru a facilita accesul în clădiri şi în alte spaţii publice;
6. f) a promova alte forme adecvate de asistenţă şi sprijin pentru persoanele cu dizabilităţi în vederea asigurării accesului acestora la informaţie;
7. g) a promova accesul persoanelor cu dizabilităţi la noi tehnologii şi sisteme informatice şi de comunicaţii, inclusiv la internet;
8. h) a promova proiectarea, dezvoltarea, producerea şi distribuirea de tehnologii şi sisteme informatice şi de comunicaţii accesibile, încă din fazele incipiente, astfel încât aceste tehnologii şi sisteme să devină accesibile la costuri minime.

Legea 448/2006***Republicată privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap conține un capitol special dedicat  accesibilității.

Accesibilitatea=ansamblul de măsuri și lucrări de adaptare a mediului fizic, precum și a mediului informațional și comunicațional conform nevoilor persoanelor cu handicap, factor esențial de exercitare a drepturilor și de îndeplinire a obligațiilor persoanelor cu handicap în societate (art.5 Legea 448/2006***Republicată privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap)

Măsuri specifice  în sarcina autorităților publice locale, în vederea asigurării accesului persoanelor cu handicap la mediul fizic, informaţional şi comunicaţional

1. a) să promoveze şi să implementeze conceptul Acces pentru toţi, pentru a împiedica crearea de noi bariere şi apariţia unor noi surse de discriminare;
2. b) să sprijine cercetarea, dezvoltarea şi producţia de noi tehnologii de informare şi comunicare şi tehnologii asistive;
3. c) să recomande şi să susţină introducerea în pregătirea iniţială a elevilor şi studenţilor a unor cursuri referitoare la problematica handicapului şi a nevoilor acestora, precum şi la diversificarea modalităţilor de realizare a accesibilităţii;
4. d) să faciliteze accesul persoanelor cu handicap la noile tehnologii;
5. e) să asigure accesul la informaţiile publice pentru persoanele cu handicap;
6. f) să asigure interpreţi autorizaţi ai limbajului mimico-gestual şi ai limbajului specific persoanelor cu surdocecitate;
7. g) să proiecteze şi să deruleze, în colaborare sau în parteneriat cu persoanele juridice, publice ori private, programe de accesibilitate sau de conştientizare asupra importanţei acesteia.

 

Adaptari specifice fiecărui tip de handicap pentru clădiri

 

Autorităţile publice, instituţiile, persoanele juridice de drept public şi privat, după caz, au obligaţia de a monta, potrivit scopului, destinaţiei şi infrastructurii, adaptări specifice fiecărui tip de handicap, fără ca enumerarea să fie limitativă, după cum urmează:

1. a) pentru clădirile de utilitate publică: rampe şi/sau, după caz, sisteme electronice ori automatizate de acces, elevatoare sau lifturi, sisteme acustice şi vizuale de ghidaj şi informare în limbaj uşor de citit, hărţi tactile, cel puţin o toaletă adaptată;
2. b) pentru clădirile de locuit construite din fonduri publice: rampe şi/sau, după caz, sisteme electronice sau automatizate de acces, elevatoare ori lifturi, sisteme acustice şi vizuale de ghidaj, hărţi tactile;

 

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să includă reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale ale persoanelor cu handicap în comisiile de recepţie a lucrărilor de construcţie ori de adaptare a obiectivelor realizate din bani publici.

 

Autorităţile prevăzute de lege au obligaţia să elibereze autorizaţia de construcţie pentru clădirile de utilitate publică numai în condiţiile respectării prevederilor legale în domeniu, astfel încât să fie permis accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap.

 

Adaptarea accesului în clădirile aflate în patrimoniul public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale se face şi în condiţiile când nu se realizează lucrările de construire, de consolidare, de reabilitare, de extindere şi/sau de modernizare, cu finanţare din fonduri publice,  la solicitarea persoanelor cu handicap grav, locatari ai acestora.

 

Adaptari specifice fiecărui tip de handicap pentru  mijloace de transport 

 

1. a) pentru mijloacele de transport în comun şi vagoanele de transport feroviar pentru călători, după caz: rampe şi/sau sisteme electronice ori automatizate de acces, elevatoare sau lifturi, sisteme acustice şi vizuale de ghidaj şi informare în limbaj uşor de citit, montarea panourilor de afişaj corespunzătoare nevoilor persoanelor cu handicap vizual şi auditiv în mijloacele de transport public; cel puţin o toaletă adaptată în mijloacele de transport feroviar pentru călători.

 

1. b) pentru staţiile mijloacelor de transport în comun urban, principalele staţii ale mijloacelor de transport interurban de tip autogări, principalele staţii de transport feroviar pentru călători, spaţiile de parcare, străzile şi drumurile publice, după caz: rampe şi/sau sisteme electronice sau automatizate de acces, elevatoare sau lifturi, sisteme acustice şi vizuale de ghidaj şi informare în limbaj uşor de citit, hărţi tactile, marcarea prin pavaj tactil a spaţiilor de acces spre uşa de intrare în mijlocul de transport, imprimarea cu caractere mari şi în culori contrastante a rutelor şi a indicativelor mijloacelor de transport în comun.

cel puţin o toaletă adaptată în autogări şi în principalele staţii de transport feroviar pentru călători.

 

Operatorii de taxi au obligaţia să asigure cel puţin o maşină adaptată transportului persoanelor cu handicap care utilizează fotoliul rulant.

 Constituie discriminare refuzul conducătorului serviciului de taximetrie, precum şi al conducătorului auto de transport alternativ cu autoturism de a asigura transportul persoanei cu handicap şi al dispozitivului de mers, inclusiv accesul în taxi alături de câinele-ghid.

 

Autorităţile administraţiei publice locale competente au obligaţia să ia măsuri pentru:

1. a) adaptarea trecerilor de pietoni de pe străzile şi drumurile publice conform prevederilor legale, inclusiv marcarea prin pavaj tactil;
2. b) montarea sistemelor de semnalizare sonoră şi vizuală la intersecţiile cu trafic intens.

 

Câinele-ghid care însoţeşte persoana cu handicap grav are acces liber şi gratuit în toate locurile publice, inclusiv în locaţiile în care se asigură servicii publice şi în mijloacele de transport în comun, inclusiv în taxiuri şi în mijloacele auto de transport alternativ.

 

Administratorii infrastructurii feroviare şi operatorii de transport feroviar au următoarele obligaţii:

1. a) să adapteze cel puţin un vagon şi staţiile principale de tren, pentru a permite accesul persoanelor cu handicap care utilizează fotoliul rulant;
2. b) să marcheze prin pavaj tactil contrastant căile spre peroanele de îmbarcare, ghişee sau alte utilităţi.

 

Parcare

 

În spaţiile de parcare de pe lângă clădirile de utilitate publică, precum şi în cele organizate vor fi adaptate, rezervate şi semnalizate prin semn internaţional cel puţin 4% din numărul total al locurilor de parcare, dar nu mai puţin de două locuri, pentru parcarea gratuită a mijloacelor de transport pentru persoane cu handicap.

 

Persoanele cu handicap sau reprezentanţii legali ai acestora, la cerere, pot beneficia de un card-legitimaţie pentru locurile gratuite de parcare. Autovehiculul care transportă o persoană cu handicap posesoare de card-legitimaţie beneficiază de parcare gratuită.

 

În spaţiile de parcare ale domeniului public şi cât mai aproape de domiciliu administratorul acestora repartizează locuri de parcare gratuită persoanelor cu handicap care au solicitat şi au nevoie de astfel de parcare.

 

Adaptari specifice fiecărui tip de handicap pentru  acces la mediul informational, comunicational, la viața socială

 

Editurile au obligaţia să pună matriţele electronice utilizate pentru tipărirea cărţilor şi revistelor la dispoziţia persoanelor juridice autorizate care le solicită pentru a le transforma în format accesibil persoanelor cu deficienţe de vedere sau de citire, în condiţiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Bibliotecile publice au obligaţia să înfiinţeze secţii cu carte în formate accesibile persoanelor cu deficienţe de vedere sau de citire.

 

Operatorii de telefonie au următoarele obligaţii:

1. a) să adapteze cel puţin o cabină la o baterie de telefoane publice în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
2. b) să furnizeze informaţii despre costurile serviciilor în forme accesibile persoanelor cu handicap.

 

Operatorii de servicii bancare au obligaţia să pună la dispoziţia persoanelor cu handicap, la solicitarea acestora, extrase de cont şi alte informaţii în formate accesibile.

 

Angajaţii operatorilor de servicii bancare şi poştale au obligaţia de a acorda asistenţă în completarea formularelor, la solicitarea persoanelor cu handicap.

 

Proprietarii de spaţii hoteliere au următoarele obligaţii:

1. a) să adapteze cel puţin o cameră pentru găzduirea persoanei cu handicap care utilizează fotoliul rulant;
2. b) să marcheze prin pavaj sau covoare tactile intrarea, recepţia şi să deţină harta tactilă a clădirii;
3. c) să monteze lifturi cu însemne tactile.

 

Autorităţile şi instituţiile centrale şi locale, publice sau private asigură, pentru relaţiile directe cu persoanele cu handicap auditiv ori cu surdocecitate, interpreţi autorizaţi ai limbajului mimico-gestual sau ai limbajului specific al persoanei cu surdocecitate.

 

Limbajul mimico-gestual şi limbajul specific al persoanei cu surdo-cecitate sunt recunoscute oficial ca mijloace de comunicare specifice persoanelor cu handicap auditiv sau cu surdocecitate.

 

Autorităţile centrale şi locale publice, precum şi instituţiile centrale şi locale, publice sau de drept privat, au obligaţia:

1. a) să asigure servicii de informare şi documentare accesibile persoanelor cu handicap.
2. b) să accesibilizeze paginile de internet proprii, în vederea îmbunătăţirii accesării documentelor electronice de către persoanele cu handicap vizual şi mintal
3. c) să utilizeze pictogramelor în toate serviciile publice;
4. d) adaptarea telefoanelor pentru persoanele cu handicap auditiv.

 

Directiva (UE) 2019/882 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor contribuie la armonizarea actelor legislative și administrative ale statelor membre UE în ceea ce privește cerințele de accesibilitate aplicabile anumitor produse și servicii, în special prin eliminarea și prevenirea barierelor din calea liberei circulații a anumitor produse și servicii accesibile (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32019L0882)

Transpunerea Directivei UE în legislația românească asigură buna funcționare a pieței interne și facilitează comerțul transfrontalier și mobilitatea, încurajând inovarea. Astfel, potrivit actului normativ aprobat de Guvern, trebuie reglementate următoarele produse introduse pe piață după 28 iunie 2025:

• sisteme hardware de uz general destinate consumatorilor și sisteme de operare pentru aceste sisteme hardware;
• echipamente terminale destinate consumatorilor dotate cu capacități informatice interactive, utilizate pentru servicii de comunicații electronice;
• echipamente terminale destinate consumatorilor dotate cu capacități informatice interactive, utilizate pentru accesul la serviciile mass-media audiovizuale;
• e-readere.
• terminale de plată pentru autoservire.

Totodată, vor trebui asigurate condiții de accesibilitate următoarelor terminale pentru autoservire destinate furnizării de servicii, introduse pe piață după 28 iunie 2025:

• bancomate;
• automate pentru bilete;
• automate de check-in;
• terminale pentru autoservire interactive care furnizează informații, exceptând terminalele instalate drept componente integrate ale vehiculelor, aeronavelor, navelor sau materialului rulant.

În ceea ce privește serviciile furnizate consumatorilor, vor trebui accesibilizate, după 28 iunie 2025, următoarele:

• servicii de comunicații electronice, cu excepția serviciilor de transmitere utilizate pentru furnizarea de servicii între dispozitive (machine-to-machine);
• servicii care oferă acces la servicii mass-media audiovizuale;
• servicii bancare destinate consumatorilor;
• cărți electronice și software dedicat;
• servicii de comerț electronic.

De asemenea, alte domenii de aplicare se pot referi la serviciile de transport aerian, feroviar, maritim și cu autobuzul pentru pasageri, cu excepția serviciilor urbane și suburbane de transport, precum și a serviciilor regionale de transport:

• site-uri web;
• servicii integrate pe dispozitive mobile, inclusiv aplicații mobile;
• bilete electronice și servicii electronice de emitere a biletelor;
• furnizarea de informații privind serviciul de transport, inclusiv informații de călătorie în timp real.

Un alt domeniu de aplicare se referă la preluarea comunicațiilor de urgență către numărul european unic pentru apeluri de urgență 112.

1. acces neîngrădit al persoanei cu handicap – accesul fără limitări sau restricţii la mediul fizic, informaţional şi comunicaţional;
2. adaptare – procesul de transformare a mediului fizic şi informaţional, a produselor sau sistemelor, pentru a le face disponibile şi persoanelor cu handicap;
3. adaptare rezonabilă la locul de muncă – totalitatea modificărilor făcute de angajator pentru a facilita exercitarea dreptului la muncă al persoanei cu handicap; presupune modificarea şi/sau adaptarea programului de lucru în conformitate cu potenţialul funcţional al persoanei cu handicap, achiziţionarea de echipament asistiv, dispozitive şi tehnologii asistive şi alte măsuri asemenea;
4. . tehnologie asistivă şi de acces – tehnologia care asigură accesul cu şanse egale al persoanelor cu handicap la mediul fizic, informaţional şi comunicaţional;

 

Tehnologie asistiva

Tehnologia asistivă include orice obiect, articol de echipament, serviciu sau sistem de produse, inclusiv software, care se utilizează pentru a mări, a menține, a înlocui sau a îmbunătăți capacitățile funcționale ale persoanelor cu dizabilități ori pentru reducerea și compensarea unor deficiențe, limitări de activitate sau restricții de participare.

Tehnologie asistivă şi de acces – tehnologia care asigură accesul cu şanse egale al persoanelor cu handicap la mediul fizic, informaţional şi communicational.

În luna mai 2018, Adunarea Generală a OMS a adoptat Rezoluția privind îmbunătățirea accesului la tehnologiile asistive , care subliniază importanța vitală a produselor de asistență, cum ar fi: scaunele cu rotile, aparatele auditive, cadrele de mers, ochelarii, membrele protetice ș.a.

Aceste produse permit oamenilor cu dificultăți în funcționare să ducă o viață productivă și demnă, participând la educație, piața muncii și viața socială. Fără o astfel de tehnologie, persoanele cu dizabilități, persoanele în vârstă și alte persoane care ar avea nevoie ele sunt deseori excluse, izolate și condamnate la sărăcie, cu riscul accentuării morbidității și dizabilității.